Cu un clic al „soricelului” (mouse, in engleza – de fapt o clapeta cu ajutorul careia internautii scotocesc prin memoria si programele calculatoarelor) poti aduce, pe monitorul PC-ului tau, un stat imaginar, pe nume „Nunavut”, ai carui locuitori – imaginari, fireste -, se dedau, pe ecran, la tot felul de activitati imaginare. „Nunavut” este doar un exemplu de creatie a specialistilor canadieni in educatie, o ciberscoala.
Cu un clic al „soricelului” (mouse, in engleza – de fapt o clapeta cu ajutorul careia internautii scotocesc prin memoria si programele calculatoarelor) poti aduce, pe monitorul PC-ului tau, un stat imaginar, pe nume „Nunavut”, ai carui locuitori – imaginari, fireste -, se dedau, pe ecran, la tot felul de activitati imaginare. „Nunavut” este doar un exemplu de creatie a specialistilor canadieni in educatie, o ciberscoala. Si, desi folosesc mouse-ul, cibereducatorii vorbesc franceza – caci ne aflam, in lumea reala, in Quebec, partea francofona a Canadei si parte a francofoniei care a strapuns deja secolul ce vine. Iar in Quebec, mai mult decât oriunde in restul lumii, educatia, scoala se fac prin World Wide Web, marea retea a retelelor, Internet-ul cel de toate zilele de mâine. Cu mai putina hârtie, fara creion, dar cu infinit mai multi biti de informatie si, bineinteles, exploatând miscarea electronilor, curentul electric din circuite. In cadrul programului PROTIC, de pilda, 170 de elevi ai gimnaziului din oraselul Les Compagnons-de-Cartier poarta sub brat, in loc de ghiozdan, un laptop, micul computer personal portabil, pe care il tin bransat, cât ii ziulica de mare, la computerul scolii, dar si seara când se intorc la casele lor, ramân in contact cu scoala si „profesorul” virtual – bransati prin reteaua acestui program de formare a noilor tehnologii de informatie si comunicare. Clasele, desigur, nu seamana cu cele din vremea lui Marius Chicos Rostogan. Rezultatele acestui sistem de cibereducatie sunt exceptionale, apreciaza mai marii invatamântului canadian: nu numai ca absolut toti elevii se incadreaza perfect in lumea reala, complet informatizata astazi, dar si media generala a ciberelevului – deci media notelor la toate obiectele de scoala – este net superioara celei unui elev „clasic”! Alte avantaje: lucrând in retea, programul PROTIC este raspândit pe intreaga suprafata a Quebec-ului (in fapt toata Canada foloseste acest program), iar feed back-ul, reactia ce se inregistreaza automat, inseamna si raspândirea mai rapida a experientelor reusite, intr-o ciberscoala sau alta, precum si evitarea erorilor, atunci când o secventa a sistemului le intâlneste. Ceea ce a si condus la situatia ca, fara sa se fi modificat legile invatamântului si educatiei, fara a se da ordine exprese in acest sens, aproape toate scolile Nordului Americii sa se racordeze la invatarea, educatia, formarea prin mijloace informatice! Demarat in 1993, PROTIC este deja un succes mondial, poate tehnologia educationala care il salvasera pe Marius Chiros Rostogan al secolului XXI, „up-gradat” – cum spun informaticienii – adica retehnologizat la maximum, pentru a face fata cerintelor lumii care ne asteapta.
Iar noi? Dincolo de experimentul realizat cu ajutorul fundatiei domnului Sörös („Computere pentru licee”), dincolo de cele câteva – zeci? sute? – de licee in care functioneaza una-doua clase de informatica, dincolo de experienta INFOTIN-urilor Ministerului Tineretului si Sportului (or mai exista aceste agentii de informare a tinerilor?) si a investitiilor celor câteva mii, poate zeci de mii de parinti, imensa majoritate a elevilor României se gaseste, din pacate, in stare de analfabetism informatic!
De aici, concluzia implacabila: daca actuala conducere a Ministerului Educatiei Nationale din Romania nu a inteles ca informatizarea societatii este prioritatea prioritatilor, sa-i convingem macar pe cei din urmatoarea echipa post Spiru Haret ca, fara a sti sa mânuiasca unealta numita computer, tânarul român al veacului viitor se fixeaza, sabotat de indiferenta parintilor si educatorilor sai, direct in Lumea a Treia.
Surprinzatoarea criza messiniana
Marea Mediterana a pierdut 70% din apa în urma cu 5,5 milioane...
Comentarii