Câte in Luna, Marte si stele

    
     Nici nu ne dam seama, cuprinsi în vâltoarea vietii de zi cu zi, câte se petrec în întreprinderea aceasta uriasa care cloceste mersul lui Homo Sapiens catre coloniile stelare! Fac doar un sumar, caci ma grabesc spre avionul care ma va duce, dupa 30 de ore de zbor, tocmai în Australia, iar acolo la WorldCon 1999 ma voi întâlni cu personaje fabuloase de la NASA, Sillicon Valley, „Star Trek” si din lumea S.F.
    
     Nici nu ne dam seama, cuprinsi în vâltoarea vietii de zi cu zi, câte se petrec în întreprinderea aceasta uriasa care cloceste mersul lui Homo Sapiens catre coloniile stelare! Fac doar un sumar, caci ma grabesc spre avionul care ma va duce, dupa 30 de ore de zbor, tocmai în Australia, iar acolo la WorldCon 1999 ma voi întâlni cu personaje fabuloase de la NASA, Sillicon Valley, „Star Trek” si din lumea S.F.-ului – si despre ce credeti ca vom discuta? Despre Imperiul Galactic al Pamântului si cum va trebui el consolidat, prin diplomatie si întelepciune, în viitoarele întâlniri cu ratiunile extraterestre… Asa ca, aflati: a Mars Global Surveyor, slujitorul dv., a terminat de cartografiat planeta Marte, altimetrul cu laser MOLA realizând o adevarata bijuterie: erorile de relief nu depasesc 13 metri! Cu viitoare mari si oceane, cu vai prin care chiar va curge pretioasa H2O, atunci când nepotii nostri se vor fi hotarât, prin 2150-2200, sa amartizeze definitiv, cu viitorul „hit” turistic care va fi Mount Olypus (27 km înaltime), cel mai spectaculos munte din Sistemul Solar. Eroarea va fi si mai mica, spun areologii (specialistii „martieni”), în 2003, atunci când un alt cartograf, sonda europeana Mars Express, se va alatura „confratelui” Mars Global Surveyor.    
         
     – Astronomii ne informeaza relativ la capcanele ce s-ar putea ivi în calea lui Jean Luc Picard si a sa „Enterprise”: stelele negre. Obiect celest aflat la frontiera – astrofizica – dintre stea si planeta, steaua neagra a aparut pe firmamentul cunoasterii noastre în 1936, CalTech reperând pâna acum patru asemenea astre, cam la 30 ani-lumina de Soare. Ca argument, pentru viitoare termocentrale spatiale, atunci când Homo Sapiens va fi suficient de puternic pentru a-si stapâni energiile propriei galaxii: stelele negre sunt încarcate de metan, gaz, cum bine stim, usor inflamabil.    
     – Si mai important: telescopul spectral Hubble, un „muncitor celest” de foarte înalta calificare, a reevaluat, studiind 18 galaxii diferite, densitatea si valoarea constantei de expansiune a Universului si a confirmat existenta unor constante cosmologice fundamentale. Ceea ce a facut ca astrofizicienii sa vina cu o precizare: viteza de deplasare a obiectelor cosmice (stele, sisteme planetare, quasari, gauri negre, nebuloase) este de 70 km/sec/mpc – ceea ce da Universului vârsta de „numai” 12 miliarde de ani, cu vreo 3 miliarde mai putin decât se credea.    
     – ISO, satelitul care percepe radiatiile infrarosii, ne anunta ca a decelat un misterios nor carbonic în interiorul unei nebuloase noi. Sa fie un nor gânditor, ca în povestea lui Fred Hoyle? s-au întrebat fizicienii. Mai degraba, deocamdata, doar diamante sintetice sau fullerene, uriase molecule de carbon de dimensiunea unor mingi de fotbal. Cu cât îl privim mai atent, cu atât Universul devine mai complicat…    
     – O noua fotografie a unei vedete, galaxia NGC 1232,a fost luata de marele telescop din Chile (de catre o echipa de astronomi germani). Cu un diametru de 200000 de ani-lumina, NGC 1232 îsi desfasoara pentru noi splendoarea sa de acum, ehei, 200 de milioane de ani.    
     …Complicate, superbele carari catre lumea stelelor – mai ales când aflam ca, din pacate, speranta de a gasi apa pe Luna (pentru nevoile colonistilor „lunatici” de prin 2050) pare sa se fi risipit, dupa esecul ultimelor experimente…