La editura Allfa din Bucuresti, Dan-Silviu Boerescu, cel mai prolific critic literar al perioadei de tranzitie, atras mai mult de „Playboy” în ultima vreme decât de productia literara, dar, oricum, îndragostit înca de literatura româna contemporana, propune o noua versiune a antologiilor lui intitulate „Cele mai bune povestiri”, de data asta alegând cele mai interesante povestiri publicate în presa literara a anului 1999. În cuvântul înainte, Lista lui Don Quiijote, Dan-Silviu Boerescu îsi justifica alegerile: „În 1999, pe lista personajelor din cele mai bune povestiri se înghesuie o seama de personaje celebre ale istoriei mai mult sau mai putin recente.
La editura Allfa din Bucuresti, Dan-Silviu Boerescu, cel mai prolific critic literar al perioadei de tranzitie, atras mai mult de „Playboy” în ultima vreme decât de productia literara, dar, oricum, îndragostit înca de literatura româna contemporana, propune o noua versiune a antologiilor lui intitulate „Cele mai bune povestiri”, de data asta alegând cele mai interesante povestiri publicate în presa literara a anului 1999. În cuvântul înainte, Lista lui Don Quiijote, Dan-Silviu Boerescu îsi justifica alegerile: „În 1999, pe lista personajelor din cele mai bune povestiri se înghesuie o seama de personaje celebre ale istoriei mai mult sau mai putin recente. E drept, ele apar într-o noua înfatisare, alta decât cea acreditata de manuale, presa sau subconstientul colectiv. Isus devine astfel un vindecator sui-generis care preia empatic surplusul de greutate al nefericitilor obezi din mizerul cartier bucurestean Berceni. Gingis-Khan nu este decât un patruped îndragostit care sfârseste tragic – asemenea lui Roland Barthes, bunaoara – strivit de un camion de zece tone. Faimosul Bobbitt – cel deposedat de sotia lui, Lorena, de chiar trofeul virilitatii – ar putea ajunge predicatorul unui nou cult, generat de falicul sau asteroid pierdut în spatiu. În fine, generalul Berthelot, înainte de a fi ajuns nume de strada în capitala României, este un militar cinic implicat în pocherul politic care decide în 1919, într-o Constanta apocrifa, viitorul de mare putere europeana al tarii în curs de apoteotica reîntregire. În fine, din eroul lui Cervantes – reinvestit cu rolul de nou Schindler al unei Apocalipse oricând posibile – n-a mai ramas decât proiectia fantomatica a unei minti de muribund încercând sa-si recupereze existentele anterioare într-o parabola metempsihotica.” Sunt prezenti în aceasta noua antologie subiectiva câtiva foarte talentati tineri autori: Emilian Galaicu-Paun de la Chisinau prezinta cititorului o „Scriere la patru mâini”, Costi Gurgu, publicat cu câteva povestiri s.f. si în revista noastra, are viziunea extraordinara a unei „Ciume de sticla”. Ioan Nesu scrie „Don Quijote si prostituata”, iar Jean-Lorin Sterian este autorul unui „Isus din Berceni”. O literatura lipsita de conventionalism, care ia în râs tabuurile literare, o literatura care seamana cu vigoarea senila si visele înfricosator-eroice ale celebrului Don Quijote, cel care amesteca viata cu aspiratiile si prostituatele cu puritatea sonetelor. O literatura citadina, a cartierelor bucurestene în care exista balti (niciodata pline cu peste), gunoaie si doar rareori câte un diamant care straluceste în noapte. Nimeni nu l-a gasit, poate si pentru ca este confundat cu un ridicol si sâcâitor licurici.Pe ulitele Iasului Lucrarea unui carturar uitat, Vasile Panopol, apare la editura Allfa, fiind o adevarata bijuterie de memorialistica si istorie. În rândul împatimitilor scormonitori ai trecutului, cu privire asupra aspectelor sale genealogice, se numara si acest istoric Vasile (zis Bubi) Panopol (1881-1956) al carui interes stiintific s-a îndreptat cu precadere asupra Moldovei. Vasile Panopol este produsul, dar si exponentul unei atmosfere unice: cea a boemei iesene de la cumpana secolelor al XIX-lea si al XX-lea. „Cunoscator excelent al vechilor case din capitala Moldovei, el le-a evocat cu mult talent în scrierea sa Pe ulitele Esului. Am descoperit si am transcris acest manuscris la sectia de Manuscrise a Bibliotecii Academiei Române” spune Mihai Sorin Radulescu, îngrijitorul editiei iesite de sub tipar la editura Allfa. Fiu natural al lui Vasile Pogor, a carui arhiva a mostenit-o depunând-o ulterior la Biblioteca Academiei Române, Vasile Panopol si-a petrecut copilaria si adolescenta în aerul impregnat de cultura a Iasului. A ramas un îndragostit al acestui oras pe care l-a cunoscut în profunzime pe baza studiului hrisoavelor, al relatiilor de calatorie, ca si al traditiilor orale. Cartea recent aparuta, Pe ulitele Iasului este o lectura captivanta, un pas spre cunoasterea istoriei noastre.
O noapte petrecuta la muzeu
Pentru prima data în istoria sa, National Gallery din Londra ofera un...
Comentarii