Iata, dupa un an de sfârsit de mileniu, care a fost declarat „Anul Eminescu”, an marcat de framântari de cu totul alt ordin decât cel cultural sau eminescian, pe 15 ianuarie 2001 s-a încheiat acest an trecut mai curând în discretie decât în fast. Specialistii însa nu asteapta vreun „an Eminescu” atunci când e vorba despre o pasiune de o viata, atunci când e vorba de „eminescianita acuta”, boala de care se îmbolnavise si filozoful Constantin Noica.
Iata, dupa un an de sfârsit de mileniu, care a fost declarat „Anul Eminescu”, an marcat de framântari de cu totul alt ordin decât cel cultural sau eminescian, pe 15 ianuarie 2001 s-a încheiat acest an trecut mai curând în discretie decât în fast. Specialistii însa nu asteapta vreun „an Eminescu” atunci când e vorba despre o pasiune de o viata, atunci când e vorba de „eminescianita acuta”, boala de care se îmbolnavise si filozoful Constantin Noica. Cineva ar fi tentat sa spuna ca „ne despartim de Anul Eminescu”, dar, de fapt, e doar o iluzie: de Anul Eminescu este cel mai greu sa te desparti, daca nu chiar imposibil. Si cu toate acestea, cu ocazia încheierii calendaristice a Anului Eminescu, câteva evenimente culturale au avut totusi loc. Astfel, luni, 15 ianuarie 2001, în Aula Academiei Române a avut loc o sesiune omagiala consacrata poetului national si împlinirii a 151 de ani de la nastere. Cuvântul înainte a fost rostit de Presedintele Academiei Române, prof. Eugen Simion. Cu aceeasi ocazie s-au aflat fata în fata actualul ministru al Culturii, acad. Razvan Theodorescu, care a citit o prelegere intitulata „Reperul Eminescu” si fostul ministru, Ion Caramitru, care a citit un text intitulat simplu „Anul Eminescu”. În aceeasi zi, la sediul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta au fost prezentate primele 12 volume din colectia Opere fundamentale, dedicate lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creanga, T. Arghezi si Ion Barbu.
Remember Eminescu
De ziua Luceafarului, personalitati ale culturii noastre au fost prezente la Ipotesti, locul de nastere al lui Eminescu. Cu aceasta ocazie câteva din salile nou construite ale complexului de la Ipotesti au primit nume noi, alese dintre numele unor peronalitati culturale decedate, cum ar fi Laurentiu Ulici (biblioteca), Petru Cretia (amfiteatrul), Horia Bernea (sala de expozitii). De asemenea, Teatrul Masca a prezentat, luni, spectacolul „Remember Eminescu”, iar Arhiva Nationala de Filme – Cinemateca Româna a oferit publicului, îndragostit de poezia Luceafarului, o Seara Mihai Eminescu.
Premiul „Mihai Eminescu”
Acum, la început de mileniu, Premiul national de Poezie „Mihai Eminescu”, editia a X-a, a fost acordat poetei Constanta Buzea. Cele noua premii anterioare au fost acordate, e bine ca cititorii nostri sa stie, poetilor Cezar Baltag, Ana Blandiana, Stefan Augustin Doinas, Cezar Ivanescu, Mircea Ivanescu, Ileana Malancioiu, Gellu Naum, Petre Stoica si Mihai Ursachi. Constanta Buzea, reprezentanta a naturii lirice a generatiei Nichita Stanescu, a fost de-a lungul deceniilor o poeta al carei mesaj liric a fost strabatut de fiorul eminescian. Iata aceste versuri, extrase din volumul Agonice (1970) în care se poate citi nu numai tonul eminescian, ci chiar dorinta blagiana de întoarcere în nefiinta: Pot sau nu pot / pâna ma decid exist? / Dorul, ca o moarte mult mai de temut / a pleca în taina, candida si trista / catre tara care m-a nascut.
Bibliografie Eminescu
Un excelent CD-ROM, indispensabil oricui dispune de un computer, a fost elaborat sub egida Academiei Române în coordonarea unui colectiv condus de prof. Dr. Gabriel Strempel, membru de onoare al Academiei Române. Continutul acestei impresionante baze de date este Bibliografia Mihai Eminescu, partea I, între anii 1866 si 1938. Cei interesati gasesc pe acest CD-ROM imagini ale cartilor dedicate lui Eminescu, poezii facsimilate si chiar si trei filme. Nu se putea mai bine intra într-un al doilea mileniu Eminescu decât cu acest produs Multimedia.
Hiperimunitate la serpi
Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie...
Comentarii