Construita in anul 1930 ca singurul drum ce leaga orasul La Paz, capitala Boliviei, de nordul tarii, si cunoscuta ca „vechiul drum catre Yunga” – ecoregiune din estul Muntilor Anzi, calea rutiera cunoscuta in lume ca drumul cel mai periculos din lume.
Acesta porneste din La Paz (capitala Boliviei), prin padurea tropicala amazoniana, initial urcand pana la 4.650 de metri spre trecatoarea La Cumbre, pentru ca apoi sa coboare treptat la 1.200 de metri in dreptul orasului Coroico.
Construit in anii ’30 de catre prizonierii de razboi paraguayeni este realmente incolacit pe versantii extrem de abrupti si a facut nenumarate victime, timp de zeci de ani. Oficial, numai in perioada 1999-2003, s-au inregistrat aici in medie 200 de accidente si 300 de decese pe an.
Explicatia e foarte simpla: avem de-a face cu o cale de acces de pamant (care devine noroi, in functie de starea vremii) desfasurata pe 64 de kilometri, lata de maximum 5 metri, cu numeroase pante foarte abrupte si fara balustrada, pe alocuri circulatia realizandu-se pe o singura banda si cu o diferenta de nivel de 3.500 de metri.
Bolivia a deschis o alternativa in 2007, odata cu construirea autostrazii Cotapata-Santa Bárbara, un drum modern asfaltat, cu doua benzi si balustrade, mult mai sigur pentru oameni. Pe masura ce traficul pe sosea a scazut cu 90%, decesele si accidentele au scazut si ele.
La fel de important este insa si faptul ca, prezenta omului reducandu-se drastic, animalele salbatice au inceput sa-si faca aparitia din ce in ce mai frecvent in zona. Practic, fostul drum a capatat o a doua viata, ca un refugiu pentru fauna salbatica, inclusiv pentru speciile vulnerabile si pe cale de disparitie. In cadrul unui proiect amplu de studiere si conservare a animalelor din zona respectiva, s-au efectuat studii ce au indicat prezenta unor specii importante, de la pasari ca porumbelul-prepelita si guanul andin la paca de munte, o rozatoare asemanatoare cobaiului sau oncilla, supranumita pisica-tigru de nord, specii vulnerabile.
Alte reveniri notabile sunt reprezentate de vulturul negru, pe cale de disparitie, si ursul andin, o emblema a padurilor acestor munti acoperiti frecvent de ceturi si nori
Soselele de orice fel provoaca o varietate de efecte negative – atat directe, cat si indirecte – asupra vietii animale: cresterea poluarii chimice, deplasarea speciilor, accidente si schimbari de comportament cauzate de zgomotul excesiv si turbulenta vantului.
Poluarea fonica in special este o problema pentru animale precum liliecii, broastele si pasarile care se bazeaza pe sunet pentru a comunica. O analiza a modului in care drumurile si traficul afecteaza animalele a identificat de cinci ori mai multe cazuri de efecte negative decat pozitive.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii