El Djem marele Colosseum african

          Unul dintre nenumaratele exemple ale „exportului de civilizatie” specific Imperiului Roman îl reprezinta cel mai mare amfiteatru tip Colosseum construit în nordul Africii, pe teritoriul Tunisiei de astazi. Lânga mica localitate El Djem, ruinele acestui maiestuos Colosseum ne dezvaluie o adevarata bijuterie arhitectonica, însotita de legitima întrebare: de ce tocmai aici, într-un peisaj desertic, a fost durata aceasta superba constructie?
          Ambitia initiala a romanilor a fost de a realiza aici una din cele mai mari plantatii de maslini din imperiu.

          Unul dintre nenumaratele exemple ale „exportului de civilizatie” specific Imperiului Roman îl reprezinta cel mai mare amfiteatru tip Colosseum construit în nordul Africii, pe teritoriul Tunisiei de astazi. Lânga mica localitate El Djem, ruinele acestui maiestuos Colosseum ne dezvaluie o adevarata bijuterie arhitectonica, însotita de legitima întrebare: de ce tocmai aici, într-un peisaj desertic, a fost durata aceasta superba constructie?
          Ambitia initiala a romanilor a fost de a realiza aici una din cele mai mari plantatii de maslini din imperiu. Iar clima uscata impunea zamislirea unei sofisticate retele de captare, stocare si distribuire a apei de ploaie. O data finalizat acest obiectiv, cultivatorii s-au îmbogatit si au investit o suma imensa în ridicarea unui Colosseum care sa rivalizeze cu cel de la Roma. Si au reusit. La El Djem se afla al treilea amfiteatru ca marime din întreg Imperiul Roman, dupa cel de la Roma (care putea primi 43 de mii de spectatori) si cel de la Capua (35 de mii de privitori). Finalizat în primii ani ai secolului III d.Ch., marele Colosseum african (numit de romani Thysdrus) gazduia 27-30 de mii de oameni dispusi sa savureze grozaviile desfasurate în arena, unde deliciul îl constituia lupta gladiatorilor cu leii. Majoritatea acestor luptatori erau, spre deosebire de cei de la Roma, profesionisti. Ei se înrolau de buna voie în breasla respectiva, nefiind sclavi, prizonieri de razboi sau detinuti condamnati la moarte. Cautând gloria cu pretul vietii, ei puteau acumula averi considerabile numai din 8-10 confruntari anule, daca supravietuiau. Exista si sansa ca o femeie de rang înalt sa doreasca sa se casatoreasca cu un astfel de gladiator, dupa numai trei victorii. Lungimea totala a elipsei amfiteatrului este de 138 de metri (un teren de fotbal are 100 de metri), iar latimea este de 114 metri. Spre deosebire de Colosseumul din Roma, la El Djem arhitectii au prevazut doua pasaje subterane care conduceau spre arena. Aici erau „anticamerele”, unde fiarele si gladiatorii se pregateau de confruntare. Nu avea importanta cât dureaza „circul”, spectacolul se prelungea pâna când ultimul animal salbatic sau ultimul om îsi gasea sfârsitul. Aspectul mercantil al manifestarilor nu era deloc neglijat, în apropiere existând centre comerciale de produse alimentare, de uz casnic si artizanat (suveniruri din ceramica si fildes de elefant); nu lipseau baile publice în aer liber… Din pacate, conflictele locale începute dupa expansiunea araba (secolul VII d.Ch.) au condus la distrugerea în buna parte a zidurilor si gradenelor. Restaurarea partiala a Colosseumului de la El Djem s-a facut si datorita înscrierii acestuia în Patrimoniul Mondial UNESCO.