LAURENTIU ULICI, presedintele Uniunii Scriitorilor din România       &nbs

          – Spuneti-mi, pentru început, ce mai pune la cale Uniunea Scriitorilor?
          – Avem trei programe pe termen mediu, numai în acest an. Primul este elaborarea unui cd-rom care va contine 70 de poeti români contemporani, fiecare cu câte 6 texte poetice, în lectura proprie.

          – Spuneti-mi, pentru început, ce mai pune la cale Uniunea Scriitorilor?
          – Avem trei programe pe termen mediu, numai în acest an. Primul este elaborarea unui cd-rom care va contine 70 de poeti români contemporani, fiecare cu câte 6 texte poetice, în lectura proprie. Vom fi prezenti cu acest cd-rom si la târgul de carte de la Frankfurt si va fi pentru prima oara când România ar veni cu un cd-rom literar. Al doilea proiect se va derula in septembrie, când vom organiza un colocviu despre literatura minoritatilor. La Neptun, vor veni o suta de scriitori din întreaga Europa, este o manifestare unicat. În fine, va mai fi un Colocviu al traducatorilor din limba româna pe care îl organizam în cadrul programului Eminescu al Ministerului Culturii. Vor veni cam 50 de traducatori straini, din întreaga lume, care stiu limba româna si care doresc sa traduca literatura româna în tarile lor. Acest colocviu va fi pe 10-17 iunie. În acelasi timp, Uniunea Scriitorilor organizeaza Colocviul organizatiei internationale a criticilor literari, e un colocviu anual, care în acest an va avea loc în tara noastra, pentru ca este anul Eminescu. Vor veni la Neptun, în septembrie, critici si istorici literari din peste 30 de tari ale lumii, din Japonia pâna în Statele Unite.
          – Apropo de critica literara. Se pare ca la noi ea a intrat într-un con de umbra, fiind depasita de creatia literara. Asa e?
          – Din productia asta literara foarte masiva, un procent foarte mic merita atentia criticii, pentru ca sunt foarte multi veleitari. În acelasi timp, critica trebuie sa se rectifice pe ea însasi ceea ce nu s-a prea întâmplat. Azi nu se mai poate face cronica literara ca în anii 80. Atunci criticii literari se simteau în concurenta cu autorul, facând un fel de exercitii de subtilitate si imaginatie pe marginea literaturii. Acum lucrul acesta nu mai este interesant pentru cititor. Acum cronicarul literar trebuie sa fie un fel de intermediar: între editor si cititor. „Caderea” criticii se explica, asadar, prin faptul ca unii critici valorosi nu au putut sa-si schimbe discursul pentru a deveni intermediari, în vreme ce altii, apti pentru asa ceva, au preferat sa faca altceva. Unii au intrat în istorie literara, altii în politica.
          – Ca presedinte al Uniunii Scriitorilor cred ca aveti o imagine asupra conditiei scriitorului astazi. Vi se pare nedreapta sau normala?
          – Scriitorul trebuie sa învete un lucru si sa se dezvete de altul: azi nu mai poti trai din scris, cu exceptia celor care reusesc un „best-seller” si apoi trebuie sa realizeze ca statul nu mai poate sa-i acorde asistenta sociala. Uniunea Scriitorilor înca joaca acest rol de a-i ajuta pe cei care-si schimba greu mentalitatea si chiar îi ajutam pe scriitori la propriu. Îi ajutam sa supravietuiasca. Dar cred ca nu asta e calea normala.
          – Mai are timp criticul Laurentiu Ulici si de proiecte literare proprii?
          – Noile mele activitati politice nu m-au facut sa scriu mai putin. Tot noaptea scriu si scriu în continuare, slava domnului. Trebuie sa-mi apara câteva carti predate: un eseu despre specificul românesc, având ca titlu „Mitica si Hyperion”. Apoi astept sa apara cele patru volume din „Literatura româna contemporana”. Si mai am un proiect, la care am scris deja vreo 30 de pagini, legat de Eminescu. Mi s-a cerut aceasta carte, va fi o viziune personala si asa se va si numi: „Eminescu al meu”.
          – Daca ar trebui sa plecati pe o insula pustie ce carte ati lua cu dumneavoastra?
          – Mi-as lua cu mine propria mea antologie de literatura universala „Nobel contra Nobel”. Exista în aceasta carte o suta de ani de literatura universala. Si daca te duci pe o insula, deci în afara lumii, trebuie sa ai asupra ta întreaga lume. As lua cu mine literatura lumii si nu doar o felie din tortul literaturii. Mai ales ca în aceasta carte este prezenta si literatura româna.