Omul in oglinda

          Amintiri din vacanta urmatoare
          
          Cititorii nostri MARA SORINA CAZACU, din Bucuresti, si VASILE PLEANISCHI, din Hunedoara, raspunzând unei întrebari adresate dumneavoastra la începutul verii, ne-au sugerat aceeasi dilema: suntem sau nu mai relaxati la finele vacantei de vara? Acum, când toamna ne-a cotropit si meterologic si psihic, tema corespondentilor nostri ni se pare binevenita.
          
          Iata câteva fragmente din scrisorile celor susnumiti: Dna Mara Sorina Cazacu ne spune ca „desi nu mai sunt tânara, doresc ca în concediul acesta, care cred ca este ultimul din cariera mea, sa stau la masa unui local civilizat de la malul marii si lânga mine sa se aseze «barbatul ideal» (.

          Amintiri din vacanta urmatoare
          
          Cititorii nostri MARA SORINA CAZACU, din Bucuresti, si VASILE PLEANISCHI, din Hunedoara, raspunzând unei întrebari adresate dumneavoastra la începutul verii, ne-au sugerat aceeasi dilema: suntem sau nu mai relaxati la finele vacantei de vara? Acum, când toamna ne-a cotropit si meterologic si psihic, tema corespondentilor nostri ni se pare binevenita.
          
          Iata câteva fragmente din scrisorile celor susnumiti: Dna Mara Sorina Cazacu ne spune ca „desi nu mai sunt tânara, doresc ca în concediul acesta, care cred ca este ultimul din cariera mea, sa stau la masa unui local civilizat de la malul marii si lânga mine sa se aseze «barbatul ideal» (…) De foarte multi ani am ajuns la concluzia ca vacanta de una singura nu are nici un haz si de foarte multe ori chiar am vrut sa nu-mi mai iau concediu din acest motiv. Nu sunt o aventuriera, dar la insistentele fiicei mele plec la mare. Revenirea din concediu a fost întotdeauna stresanta pentru ca ma simteam si mai singura…” Dl. Vasile Pleanischi are un ton mult mai optimist, afirmând ca „…astept concediul din toata inima pentru ca timpul avut la dispozitie ma face sa-mi satisfac un hobby la care nu voi renunta niciodata, si anume turismul montan (…) Chiar si drumurile banale de la Sinaia la Cota 1400 sau de la Brasov la Poiana Brasov ma învioreaza (…) Cred ca acele persoane cu dare de mâna care se lauda în toata presa ca au fost în tari straine, în peisaje exotice, dau dovada de o ignoranta desavârsita. Domnilor, România va ofera cele mai frumoase locuri de relaxare, dar habar n-aveti sa le folositi!”
          
          Eu, tu si o insula pustie
          
          Iata doua personalitati diferite, doua atitudini bine creionate despre vacanta. Dar am mai retinut si ideile foarte interesante ale altor corespondenti care, din pacate, ne-au scris mult mai succint. Astfel, dl. D. Stanciu din Timisoara ne spune: „…abia astept concediul de vara pentru a-mi lua a doua slujba, caci strâng bani pentru masina…” La rândul sau, dl. Relu Mihai din Galati face o afirmatie care mi-a inspirat titlul acestui text: „…Asa cum am auzit la radio, nu poti fi singur pe o insula decât daca o cumperi. Preturile sunt astronomice pentru mine, dar nimic nu ma împiedica sa-mi imaginez ca într-una din vacantele urmatoare voi fi pe un petec de pamânt, ca proprietar sau nu, pentru a ma simti fericit…”
          Visul usor utopic de a-ti gasi singuratatea pe o insula aduce mai mult a literatura, daca nu esti multimiliardar. Numai ca fara vise ne transformam în roboti. În acest sens, am gasit într-un forum Internet, în cadrul unei anchete sociale, aceeasi visare a corespondentului nostru Relu Mihai din Galati (care, din pacate, nu ne-a spus vârsta, dar mental ramâne un adolescent). Numai ca la adresa respectiva întrebarea suna asa: „Cu cine ati vrea sa fiti singur(a) pe o insula pustie?” Este o problema de nuanta, dar elementul comun – mult visata insula a solitudinii – revine mereu în imaginatia tuturor. Psihologul elvetian Dalton P.Levatis scria de curând (în publicatia franceza „Le Figaro Magazine”) ca „numarul crescând al persoanelor care apeleaza la o vietate de apartament pentru a-si alina singuratatea demonstreaza ca tipul de stres numit «singuratate alaturi de ceilalti» (lansat cu decenii în urma de H.Marcuse – n.n., P.I.) se transforma treptat în panica… Atacurile de panica de aceasta natura pot compromite grav sanatatea si cariera.”
          
          Va propunem, stimati cititori, sa apelati si astfel sa inaugurati rubrica: DORESC SA CORESPONDEZ! În acest scop, scrieti-ne numele complet, adresa sau/si telefonul, eventual email-ul dumneavoastra, precizându-va pasiunile, eventual vârsta si daca doriti chiar si sa va întâlniti cu una din persoanele care vor acest lucru. Va asteptam scrisorile pe adresa: Revista „Magazin”, Piata Presei libere nr.1, sector 1, cod 013701 sau email: www.magazin@com.pcnet.ro. Precizati pe plic: „Vreau sa corespondez!” Datele dumneavoastra vor fi publicate în timp real. Va multumim si va asteptam!