Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura (FAO) a facut publica o informatie halucinanta, chiar daca e suta la suta reala si explicabila, din domeniul pescuitului mondial: nu mai putin de 35% din pestele prins si destinat consumului nu ajunge niciodata in farfuriile noastre!
Este un punct deosebit de ingrijorator al raportului publicat de FAO din doi in doi ani in legatura cu situatia globala a pescuitului si acvaculturii, in conditiile in care nevoia de hrana a omenirii, in crestere rapida, se preconizeaza a fi acoperita tocmai prin pescuitul industrial.
Principalele explicatii ale aberantei situatii sunt putrezirea pestelui din cauza proastelor conditii de conservare si aruncarea acestuia, mort, in apa. FAO colaboreaza cu tarile care exploateaza aceasta sursa inestimabila de hrana pentru reducerea enormelor pierderi, de pilda, prin utilizarea intensiva a dispozitivelor de uscare a pestelui si a celor de stocare a crabilor.
Problema este cu atat mai acuta cu cat pescuitul mondial creste fara incetare, fiind compus in primul rand din acvacultura (53%), la fel de costisitoare din perspectiva protejarii mediului. Desi consumatorii nu realizeaza, un amanunt foarte important il constituie poluarea determinata de pescuitul de ansoa si sardine, utilizate pentru hranirea pestelui din fermele marine.
Fenomenul alarmant semnalat de FAO, asa-numitul suprapescuit (pescuitul excesiv), vizeaza o treime din rezervele mondiale, proportie triplata in numai 40 de ani. Incepand din 1961, consumul anual de peste este de doua ori mai mare decat cresterea populatiei globului, ceea ce face crucial sectorul pescuitului, pentru atingerea obiectivului organizatiei de a crea o lume fara foame si malnutritie.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii