O echipa de arheologi si oameni de stiinta din alte domenii, apartinând Universitatii din Kyoto, a realizat recent o serie de calcule si investigatii de teren vizând gradul de conservare a monumentelor antice egiptene din complexul de la Gizeh. Desi savantii din Tara Soarelui Rasare au realizat aceste investigatii la cererea expresa a guvernului egiptean, publicarea de catre ei a rezultatelor la care s-a ajuns a stârnit mânia acestuia.
O echipa de arheologi si oameni de stiinta din alte domenii, apartinând Universitatii din Kyoto, a realizat recent o serie de calcule si investigatii de teren vizând gradul de conservare a monumentelor antice egiptene din complexul de la Gizeh. Desi savantii din Tara Soarelui Rasare au realizat aceste investigatii la cererea expresa a guvernului egiptean, publicarea de catre ei a rezultatelor la care s-a ajuns a stârnit mânia acestuia. „Piramidele sunt destul de bine conservate, dar Sfinxul se va prabusi, daca nu se iau masuri adecvate, in urmatorii o suta de ani”, releva raportul dat publicitatii.
Datorita poluarii masive, constructia, veche de 4600 de ani, se erodeaza cu circa 3,5 cm anual. Iar aceasta stare de lucruri dureaza de mai bine de 70 de ani, adica de atunci de când impozanta constructie a fost scoasa la iveala din dunele de nisip ce o acopereau partial. „Toate incercarile oficialitatilor de a redresa situatia au fost simple paleative”, au mai afirmat savantii japonezi. In replica, autoritatile egiptene au declarat ca aceste afirmatii „sunt cu totul gratuite, iar oamenii de stiinta japonezi, mânati de interese obscure, si-au depasit atributiile, fabulând”. Motivul acestor presupuse fabulatii, in viziunea egiptenilor nu este greu de ghicit: prabusirea Sfinxului ar atrage dupa ea si inchiderea unei veritabile „mine de aur” cum este considerat monumentalul edificiu pentru turismul din Tara Faraonilor… (G.T.)
O noapte petrecuta la muzeu
Pentru prima data în istoria sa, National Gallery din Londra ofera un...
Comentarii