• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 4 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Rendez-vous între doi vechi îndragostiti astrali

Rendez-vous între doi vechi îndragostiti astrali

31 iulie 2003
in Glob
A A

          Marte se apropie de Terra
          
          Doar omul de Neandertal a mai vazut Planeta Rosie atât de aproape. Daca s-a uitat pe cer.

          Marte se apropie de Terra
          
          Doar omul de Neandertal a mai vazut Planeta Rosie atât de aproape. Daca s-a uitat pe cer…
          
          Desenul traiectoriilor pe bolta cereasca face ca, periodic, planetele, care alcatuiesc Sistemul nostru Solar, sa se apropie una de alta, uneori chiar într-un mod spectaculos. Un asemenea spectacol a avut loc în 1991, când toate planetele s-au aflat, la un moment dat, aliniate de aceeasi parte a Soarelui. Acum vom asista la un alt spectacol celest: luna viitoare, Marte se va afla la distanta cea mai mica de Pamânt, un rendez-vous astral ce va face deliciul astronomilor, amatori sau profesionisti, care vor putea sa arunce o privire atenta asupra Planetei Rosii. Terra si Marte se apropie acum cu 30 de kilometri la fiecare 5 secunde, o apropiere datorata orbitelor celor doua planete care nu sunt perfect circulare, ci eliptice. Apropierea maxima se va înregistra pe data de 27 august, zi în care doar 55,7 milioane de kilometri vor desparti cele doua „surori”, o distanta care pare enorma, dar care este relativ mica la scara Sistemului nostru Solar, ca sa nu mai vorbim de Univers. Totusi, aceasta opozitie planetara – Marte si Terra vor fi perfect aliniate cu Soarele – este extrem de rara, fiindca ea nu survine, dupa calculele astronomilor, decât o data la 60.000 de ani. Practic, omul de Neandertal a fost ultimul care a vazut „de aproape” planeta Marte, asta daca a avut ochi pentru ea. Pentru urmatorii 60.000 de ani, însa, noi – oamenii erei nucleare si ai celei informatice – vom fi ultimii care vom admira Planeta Rosie în toata splendoarea sa. Cu toate acestea, în realitate, Pamântul s-a mai aflat la aceasta distanta minima fata de Marte si în alte epoci, de pilda în august 1766, 1845 si 1924. Daca vom privi cerul chiar de azi, vom vedea planeta Marte ca un punct stralucitor, începând de la orele 23.00, de culoare portocalie, în constelatia Varsatorului, pe cadranul sud-estic al orizontului. Un simplu telescop de amator permite o vedere splendida a planetei, în particular calota glaciara de la polul sud. Aceasta, un amestec de gheata si gaz carbonic, reflecta lumina Soarelui aparând ca o enorma pata alba (cum se vede si în imaginea alaturata, realizata recent de telescopul Hubble).
          
          Daca vor sa ne invadeze martienii, acum e momentul!
          
          Planeta Rosie a înfierbântat de mai bine de o suta de ani imaginatia pamântenilor, fara nici o legatura însa cu apropierea ei de Pamânt. Unii au vazut canale pline cu apa, altii au vazut chipuri umane sapate în solul martian, ca sa nu mai amintim de omuletii care, desi veneau de pe o planeta rosie, erau verzi. Rodul imaginatiei în aceasta privinta a fost de fiecare data destul de steril în raport cu realitatea. Daca putem spune în gluma ca acum, sau mai exact pe 27 august, este momentul cel mai bun pentru o invazie a martienilor asupra Pamântului, cam în felul în care si-o imagina scriitorul american H.G. Wells, nu putem sa nu amintim, cât se poate de serios de asta-data, ca pamântenii sunt cei care vor invada Planeta Rosie, nu printr-un joc video, ci conform unui sustinut program spatial, în cadrul caruia au fost deja lansate spre Marte trei sonde, doua americane si una europeana, care vor ajunge la destinatie anul viitor. Si cu toate acestea, imaginatia înca functioneaza.
          NASA lucreaza la motoare propulsate de un combustibil pe baza de plasma care, dupa parerea unora, vor permite zborul uman spre Marte în aproximativ 10 ani. Cel care spera sa-i fie pusa în practica ideea este astronautul american de origine costaricana – Franklin Chang-Diaz. Astronautul, care a vorbit în numele NASA, a tinut sa precizeze chiar si programul exact al Agentiei: „O versiune compacta a motorului propulsat de plasma, si care va putea suporta temperaturi de pâna la 6.000 grade, va începe sa fie proiectata începând cu al doilea semestru al anului 2004. Motorul va fi testat apoi pe statia spatiala internationala în vreme ce o misiune umana spre Planeta Rosie ar putea fi posibila pentru anul 2018”. Este, totusi, greu de crezut ca asemenea vise vor prinde contur asa de repede, pentru ca, dincolo de actiunea propagandistica a Agentiei, zguduita recent de rapoarte deloc favorabile, mai ales dupa tragedia navetei Columbia, ramân alte câteva mostre de imaginatie, si acum în stadiu de vise: computerul neuronic, farfuriile zburatoare personale în loc de masini si chiar liftul cosmic, toate imaginate de Arthur C. Clarke, pentru anul 2000, proiecte nerealizate si practic îngropate definitiv. Chiar daca Marte, zeul roman al razboiului, se apropie de Pamânt, singura „invazie” care mai poate înfricosa pamântenii angoasati ramâne tot emisiunea radiodifuzata din 1938, de Halloween, în care tânarul regizor Orson Wells a pus în scena un roman al lui H.G. Wells din 1898, intitulat „Razboiul lumilor”. El realiza o transmisie „în direct” a invadarii Pamântului de catre martieni, atât de veridic, încât a pus pe drumuri valuri de familii americane îngrozite de ceea ce nu era decât o piesa de teatru.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Crocant

Urmatorul Articol

Bors moldovenesc

Articole Similare

Glob

Hiperimunitate la serpi

30 iunie 2025

Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie...

Glob

Pariu „nebunesc”

23 iunie 2025

Construirea unei capele romanice, a unui claustru si, apoi, a unei mari...

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Urmatorul Articol

Bors moldovenesc

Pui cu smântâna

Omleta cu verdeturi

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 iunie 363 d.Hr. – Moartea împaratului roman Iulian Apostatul

30 iunie 2025

În vara anului 363 e.n., împaratul Flavius Claudius Iulianus, cunoscut în istoriografia...

Citeste mai departe
Blitz

Malefici, dar geniali

30 iunie 2025

În filme, din punct de vedere al inteligentei, victimele ocupa de cele...

Citeste mai departe
Blitz

Sezatoare traditionala

30 iunie 2025

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (Str. Vasile Pârvan, Nr. 1) organizeaza pe 28...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Rujeola, o boala cu potential letal

30 iunie 2025

Cunoscuta ca una dintre infectiile virale relativ frecvente în copilarie, în primul...

Citeste mai departe
Femina Club

Leac redutabil

30 iunie 2025

Suparatoarea acnee are în propolis un remediu valoros. S-a demonstrat ca propolisul...

Citeste mai departe
Femina Club

Ostropel cu aripioare

30 iunie 2025

1 kg aripioare, 125 ml ulei, 2 cepe, 1 morcov, o jumatate...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.