Nu am putea crede, daca nu ar exista inscrisuri, ca de-a lungul istoriei, mari oameni de stiinta ai omenirii, au gafat fata de unele inventii ale acelor vremuri. Inteligenta si dorinta lor de-a scormoni in necunoscut, nu i-a ajutat sa treaca peste scepticismul cu care tratau descoperirile altora. Sa amintim cateva dintre numele a caror neincredere a devenit celebra.
Automobilele – un moft!
Asa gandea in anul 1903, Horace Rackham, presedintele Bancii de Economii din Michigan, cand avocatul lui Henry Ford i-a cerut un "sfat" prietenesc, intentionand sa achizitioneze actiuni de la compania Ford Motors. Sfatul elocvent suna asa: "Pot spune cu certitudine ca acesti cai de azi (n.n. – un animal) sunt aici ca sa ramana. Automobilele? Chiar daca sunt o noutate, nu sunt altceva decat un moft". Poate, nu zicem nu, dar un moft care a cucerit lumea!
Albert Einstein n-a crezut in energia nucleara
Autorul teoriei relativitatii, personalitate marcanta a stiintei, cel care in 1921 primea Premiul Nobel pentru Fizica si care a publicat peste 300 de lucrari stiintifice (n.1879 – m.1955), s-a "incurcat" in aprecieri atunci cand a fost nevoit sa-si spuna parerea despre energia nucleara. "Nu exista nici cel mai mic indiciu ca energia nucleara va putea fi obtinuta vreodata. Asta ar insemna sa fim capabili sa spulberam un atom ori de cate ori am dori" – declara A. Einstein in 1932. Timpul a demonstrat ca marele savant n-a avut dreptate.
Un lord al gafelor
William Thomson (n. 1824 – m. 1907), devenit Lord Kelvin, a fost un fizician britanic, cel care pe langa teoria temperaturii absolute, pentru care a devenit faimos, a formulat si alte idei precum calcularea vechimii Pamantului (care pe la 1800 era o problema controversata), dar si cel care a conceput primul telegraf care traversa Atlanticul. Aceasta personalitate, in 1894, pe cand era presedinte al Societatii Regale Britanice, sustinea cu convingere ca radioul nu are niciun viitor. Acelasi lord isi asigura confratii de bransa ca razele X nu sunt altceva decat o farsa de proportii, pentru ca in 1896 sa faca o alta gafa, refuzand invitatia Societatii Aeronautice si afirmand cu emfaza: "Nu am nici cea mai mica incredere in navigatia aeriana. Niciun balon sau aeroplan nu va putea avea un succes practic".
Mai bine se adevereau spusele amiralului Leahy
Dupa ce Vannevar Bush, inginer american, principalul organizator al proiectului Manhattan si fondatorul companiei Raython, a explicat cum functioneaza bomba atomica, amiralul William D. Leahy, unul din principalii comandanti militari americani din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, l-a "asigurat" pe presedintele Harry S. Truman cu privire la efectele bombei atomice, spunandu-i: "Cea mai mare tampenie cu care ne-am pierdut timpul este asta. Bomba atomica nu va exploda niciodata, si nu va spun asta ca un neavenit ci ca expert in explozibili". Dar, dupa cum avea sa se intample, efectele au fost chiar devastatoare. Amiralul, dupa cinci ani, si-a recunoscut greseala, intr-un volum de memorii.
Si astazi, ca si in acele vremuri, cand apar idei noi si inovatii, mai putin intelese de unii, exista oameni de stiinta care se indoiesc de eficienta si perspectiva lor.
IOANA FLORIA
Comentarii