Simturi ale plantelor
Germinarea, cresterea si inflorirea plantelor intr-un mod optim si la timpul potrivit se datoreaza faptului ca ele au sensibilitati deosebite, apropiate de cele ale regnului animal si strâns legate de conditiile de mediu. O lunga perioada (legata mai ales de descoperirile din genetica), simturile aparte ale lumii vegetale au constituit secrete inexpugnabile.
Simturi ale plantelor
Germinarea, cresterea si inflorirea plantelor intr-un mod optim si la timpul potrivit se datoreaza faptului ca ele au sensibilitati deosebite, apropiate de cele ale regnului animal si strâns legate de conditiile de mediu. O lunga perioada (legata mai ales de descoperirile din genetica), simturile aparte ale lumii vegetale au constituit secrete inexpugnabile. Treptat, enigmele fragilelor vietati care ne incânta incepând cu primele zile de primavara sunt deconspirate. Stresul, o rana, o maladie pun in miscare un sistem de autoaparare in care nu este nevoie de sânge sau de celule nervoase pentru a transmite semnalele in intreaga fiinta vegetala.
Atingerea
Toate plantele sunt iritate atunci când sunt atinse (chiar cu dragoste, in pofida a ceea ce se credea pâna acum). Unele specii au reactii aproape instantanee – cum sunt cele carnivore, precum Mimosa pudica, a caror capcana are miscari fulgeratoare. Insa, cea mai mare parte a celor aproximativ 240 de mii de specii de plante cu flori au o reactie lenta si uneori limitata, ca si cum ar trai in alte dimensiuni spatio-temporale decât cele ale omului. De exemplu briona, o planta agatatoare din familia cucurbitaceelor, isi reduce lungimea tulpinei la 48 de ore dupa atingere, isi mareste diametrul si devine mai rigida. Un alt tip de raspuns la agresiunea prin atingere este cel a arborilor asaltati de ploaie si vânt: acestia incep sa se dezvolte asimetric.
Explicatia acestor raspunsuri consta in modificarea incarcarii electrice a membranelor celulare vegetale, oarecum asemanatoare neuronilor umani. A fost descoperit un grup de „gene ale atingerii”, care comanda formarea unor proteine si a unor antioxidanti care rigidizeaza peretii celulari. La legume, de exemplu, exista o formatiune speciala a petiolului numita pulvinus. Gratie activitatii acestuia, frunzele pot reveni la pozitia initiala (modificata de vânt sau stropii de ploaie) dupa o durata bine determinata. La agresiuni repetate, acest mecanism oboseste si planta cedeaza…
Vederea
Si la plante, vederea permite orientarea in timp si spatiu. Pigmentii lor fotoreceptori sunt sensibili atât la „cantitatea” de lumina, cât si la calitatea ei. Astfel, fitocromii reactioneaza la lumina rosie, criptocromii la cea albastra si ultravioleta. Cele mai multe plante „vad” lumina rosie predominanta ziua, când metabolismul lor actioneaza cu randament maxim. Când sunt umbrite, reactiile fitocromilor sunt incetinite. In acest sens, unele plante agricole si industriale au fost modificate genetic pentru a se dezvolta normal si in perioadele zilelor neinsorite.
Criptocromii sunt responsabili, printre altele, de deschiderea stomatelor – acei pori prin care se fac schimburile gazoase din cadrul fotosintezei. Datorita mecanismului lor numit „fototropism pozitiv” (descoperit de Darwin in 1880), observam cum plantele de apartament se apleaca spre lumina, iar frunzele tind sa se orienteze perpendicular pe razele incidente ale acesteia. De altfel, sensibilitatea la lumina albastra a fost descoperita de curând si la drosofila, si la cobai, si la om. Se pare ca acesti criptocromi reprezinta niste mediatori universali ai orologiului intern al unor functii biologice variabile pe o perioada de 24 de ore (ritmul circadian). Exploatarea acestei proprietati conduce la cresteri mai rapide intr-un timp mai scurt.
Frigul si caldura
Se pare ca mugurii au nevoie de frigul iernii pentru „a le creste apetitul” de dezvoltare la inceputul primaverii! Aceasta este concluzia studiilor facute in sere speciale, unde s-a constatat o sensibilitate a metabolismului mergând pâna la o cincime de grad Celsius pentru deschiderea sau inchiderea petalelor. La plantele adaptate regiunilor secetoase, un anumit fragment genetic protejeaza celulele comandând o proteina speciala numita „socul arsitei” si care contrabalanseaza efectul toxic al temperaturilor de peste 40 de grade Celsius.
Gustul si razboiul chimic
Desi radacinile sunt condamnate sa traiasca in sol, in absenta luminii, ele dezvolta mai multe genuri de arme de protectie ale intregii plante. Unele ramificatii sunt menite sa detecteze (simta) nitratii atât de folositori. Dar arsenalul chimic „de urgenta” actioneaza impotriva agresiunii omizilor si insectelor daunatoare prin semnale transmise dinspre partea vatamata (fizic si chimic) spre zonele inca sanatoase. Multe plante secreta substante „indigeste” si chiar otravitoare pentru atacatori, altele secreta compusi care atrag insectele care ucid omizile; rasinoasele se apara producând rasina sau alti compusi repulsivi. In total, se pot dezvolta peste o mie de compusi de autoaparare. Este un tip aparte de SOS vegetal, menit sa dezguste pradatorii si/sau sa cheme in ajutor vietati care le pot apara integritatea.
Mirosul care trage alarma
Si plantele, si arborii comunica pentru a se avertiza reciproc asupra unor primejdii. Mesagerii sunt moleculele de etilena, un gaz foarte volatil care este emis de partile vatamate spre vecini. Etilena activeaza formarea unor compusi de tipul taninilor, ligninei si chiar a metil-salicilatului (derivat al materiei prime din care este facuta aspirina). Unele plante chiar se ajuta intre ele prin intermediul radacinilor, transmitându-si substante nutritive si de autoaparare.
Muzica si zgomotul
Multi melomani sunt convinsi ca ajuta plantele printr-un anumit gen de muzica. Dar specialistii au dubii in aceasta privinta, in pofida unor rezultate spectaculoase obtinute la cereale sau la unele plante de sera. Oricum, un lucru este cert: in evolutia lor, nici regnul vegetal si nici cel animal nu au avut parte de muzica, doar de anumite zgomote ale naturii. Unii cercetatori americani ai Universitatii Carolina de Nord sustin ca au avut rezultate bune cu sunete armonioase doar la mazare si ridichi… Altii afirma ca orice sunet mai puternic decât cel al vocii umane obisnuite poate dauna plantelor de apartament… O alta parte a botanistilor crede ca unele plante „recunosc” gamele minore si majore si au preferinte bine definite… Lumea incântatoare a vegetatiei stie inca sa-si ascunda misterele, constituind o provocare permanenta pentru oamenii de stiinta.
Comentarii