• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 30 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 30 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Secrete incredibile ale piramidelor egiptene

Secrete incredibile ale piramidelor egiptene

11 ianuarie 2001
in Glob
A A

          Unul din cele mai ample si mai bine documentate tratate despre ansamblul monumental de pe platoul Giseh (continând in principal piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos si Sfinxul) apartine autorilor francezi Guy Grusis si Guy Mouny („Le Grand Secret de Pyramides”, Ed. du Rocher, Paris, 2001).

          Unul din cele mai ample si mai bine documentate tratate despre ansamblul monumental de pe platoul Giseh (continând in principal piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos si Sfinxul) apartine autorilor francezi Guy Grusis si Guy Mouny („Le Grand Secret de Pyramides”, Ed. du Rocher, Paris, 2001). Analiza de-a dreptul senzationala a cartii nu se focalizeaza asupra „arhitecturii sacre” a piramidelor, ci asupra pozitionarii monumentelor in acea zona. Ideea esentiala a cartii este tulburatoare: toate cele patru edificii antice formeaza intre ele unghiuri si triunghiuri care reproduc principiile arhitectonice ale piramidelor. Din aceasta concluzie reiese si o ipoteza la fel de incitanta: in subteranele platoului ar exista coridoare secrete, sali de initiere si biblioteci, iar Sfinxul insusi ar fi de fapt o arhiva de documente ale vechii preotimi egiptene.
          
          Geometria sacra
          
           Pentru cititorii mai putin familiarizati cu sintagma geometrie sacra, amintim ca toate dimensiunile piramidelor se bazeaza pe o uluitoare acrobatie a celor mai controversate numere ale matematicii si ale naturii: pi (3,14) si 1,618 (numarul de aur), din a caror combinare geometrica ar fi rezultat tot ceea ce poate cladi armonios omul, inspirat de dinastia sapientiala a zeului Thot. Mai mult, diametrelor planetelor Sistemului Solar (cunoscute de catre cine acum trei mii de ani?) se „cuibaresc” si ele in geometria suspect de riguroasa a piramidelor. Insa ceea ce aduc nou autorii sus-pomeniti este extinderea geometriei sacre la nivelul imensei regiuni unde au fost durate.
           Dintre aspectele uimitoare descoperite de autorii sus-numiti, vom selecta doar câteva pentru a ne putea convinge ca o mâna si o minte de geniu au existat pe aceste meleaguri cu milenii in urma:
           1. Axa care uneste marea sala subterana a platoului Giseh cu centrul micii piramide asociata Sfinxului trece prin… Ierusalim! Or acest oras sfânt nici nu exista pe vreo harta la vremea construirii Sfinxului (de fapt nici nu se punea problema cunostintelor geografice in cadrul civilizatiei egiptene din mileniul III i.Ch.). Sa fie o simpla coincidenta?
           2. O linie dreapta, care uneste vârfurile piramidelor lui Keops si Mikerinos si trece pe la jumatatea muchiei piramidei lui Kefren, ajunge pâna la misterioasele ruine ale unor edificii descoperite in plin desert. S-a gândit oare arhitectul sa atraga atentia asupra vreunei legaturi oculte intre monumentele platoului Giseh si acele neelucidate morminte izolate si ingropate in nisipul mileniilor?
           3. Cum a fost posibila asezarea centrelor de simetrie ale celor trei piramide si a Sfinxului dupa criteriile extrem de riguroase ale unor triunghiuri cu totul speciale, necunoscute in acea epoca? Este vorba de triunghiul sacru al lui Pitagora (dreptunghic, cu laturile 3, 4 si 5) si triunghiul sublim (isoscel, cu doua laturi egale cu numarul de aur si o latura egala cu unitatea).
           Informatiile oferite de Grusis si Mouny sunt de-a dreptul extraordinare, chiar daca in textul de fata ne folosim de numai trei exemple. Este evident ca nu ne putem imagina cum niste blocuri de piatra de peste doua tone au fost parca asezate cu o mâna fermecata si nu cu o populatie de muncitori având dispozitive rudimentare. Dar mai presus de orice, nimeni nu poate decât specula pe marginea motivatiei unei astfel de gândiri arhitectonice incompatibile cu epoca edificarii respectivelor monumente. Egiptologii sunt unanimi intr-o singura privinta: faraonii nu au fost niste excentrici doritori sa-si puna supusii la treaba in urma unor capricii. Religiozitatea lor este mai presus de orice indoiala, dar de la credinta la arhitectura (privita nu numai ca arta, ci si ca geometrie si trigonometrie in vremea când aceste stiinte nu existau nici macar in faza de embrion) este o distanta inexplicabila.
           Si, pentru curiozitatea cititorului, mai adaugam un aspect cel putin la fel de straniu: raza cercului care se inscrie in triunghiul piramidei lui Keops este proportionala cu distanta medie dintre… Mercur si Soare!
          

ShareTweet
Articolul precedent

Insomnia iti manânca… zilele

Urmatorul Articol

Biserica „Bunavestire” din Belejeni

Articole Similare

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Glob

Metoda moderna de traducere a manuscriselor antice

15 decembrie 2025

Cercetatorii din Israel spera sa faca noi descoperiri despre istoria evreilor prin...

Urmatorul Articol

Salata de iarna (reteta italiana)

Placintele

Sufleu de morcovi cu brânza de vaci

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 ianuarie 613 – Încoronarea împaratului bizantin Heraclius Constantin

26 ianuarie 2026

La începutul secolului al VII-lea, Imperiul Bizantin trecea printr-o criza profunda. Împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

În caz de hipotermie si degeraturi…

26 ianuarie 2026

A venit gerul? Specialistii recomanda oamenilor ca în zilele cu temperaturi foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti „miraculoase”

26 ianuarie 2026

Continuam seria mastilor „miraculoase” de saptamâna trecuta cu alte sugestii capabile sa...

Citeste mai departe
Femina Club

Sos de lamâie cu unt

26 ianuarie 2026

30 g unt (82% grasime), 30 g faina, sare, 360 ml lapte...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.