Viteza de schimbare a lumii actuale este pur si simplu inspaimântatoare. Cu câteva saptamâni in urma, de pilda, Academia României m-a trimis la un simpozion… in Tobago! Adica pe insulita pe care, in imaginatia lui Daniel Defoe, ar fi naufragiat chiar Robinson Crusoe…
Si am ajuns pe Insula Tobago, am participat la Simpozionul International "Stiinta si mass-media", apoi am vizitat-o, pe Insula Trinidad, pe secretara generala a Comisiei UNESCO de acolo – si am aflat cu aceasta ocazie ca in mica tara Trinidad-Tobago functioneaza Universitatea Caraibeana si inca alte doua Alma Mater tehnice, ca toate locuintele au aer conditionat si sunt cablate la satelit, cu peste 100 de programe TV pe cap de locuitor, si ca toti trinidad-tobaghezii au acces la Internet! De altfel, ei au si revista lor de stiinta (!) – pe Internet, fireste – un site care se numeste Sci.Dev.Net, de unde se poate informa tot caraibeanul (Cuba, Haiti, Santo Domingo, Santa Lucia, Barbados, Aruba, Antigua etc. – o lume speciala…) despre tot ce misca in stiinta si tehnologiile lumii.
O saptamâna mai târziu, am participat la "Education India 2002", insotind-o la un "Târg educational" pe doamna Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii. Standul românesc a prezentat acolo tinerilor absolventi indieni oferta pentru facultatile tehnice si de medicina din România. Caci la cei peste 100000000 de elevi, India are nevoie de… milioane de locuri in universitatile Pamântului! La Târg l-am intâlnit pe Pallava Bagla, cunoscut ziarist indian de stiinta (revista "Science"), de la care am aflat ca uriasa – dar saraca – Indie isi permite un buget de 2,8 miliarde dolari pentru cercetare pe anul 2002; ca in 2003-2004 cercetarea stiintifica va avea aproape 2% din bugetul Indiei; si ca 500000 de oameni lucreaza in cercetare, in peste 8000 de institute si centre speciale; stiinta si tehnologiile subcontinentului indian are, aflu, urmatoarele initiative majore: un program spatial (lansari de sateliti plus un proiect de trimitere a unei misiuni, fara oameni, pe Luna!); in energetica atomica (2% din nevoile de energie ale Indiei sunt acoperite de energia nucleara; au detonat, dupa cum se stie, câteva bombe atomice experimentale); cercetare pentru aparare (isi proiecteaza propriile aparate de zbor, dar construiesc si rachete balistice); oceanografie (printre altele, doua statii permanente in Antarctica); agricultura (prin stiinta de carte, India a trecut de la foamete, la conditia de exportator de grâne!).
Doua zile am petrecut in Bangladesh, la Dhaka, invitat al Ministrului Invatamântului, al Comisiei UNESCO si al extraordinarei institutii care este Banca Grameen, "Banca a saracului", inventata de celebrul economist bengalez Muhammad Yunus. Despre "aventura Grameen" voi vorbi cu o alta ocazie, vreau doar sa va spun ca in una dintre cele mai sarace tari ale lumii eu am fost gazduit la Institutul de Administratie si Management din Dhaka, si ca PC-ul este unealta ubicua si ca mai tot omul vorbeste la un telefon celular "Grameen", printr-un sistem tehnologic-economic dibaci, care arata ca peste tot in lume marea putere a zilelor noastre este aceea a stiintei si tehnologiilor, adevarat motor de propulsat civilizatia Sapiens catre nelimitatele orizonturi pe care le deseneaza viitorul.
Comentarii