Un mileniu de astronomie si putina astronautica      (Retrospectiva mileniu

    
     Se poate aprecia ca cel de al 2-lea mileniu a fost cel mai fructuos din istoria multimilenara a astronomiei; cât priveste aeronautica si astronautica, ele s-au nascut ca stiinte aplicative chiar în ultimul secol..
    
     Se poate aprecia ca cel de al 2-lea mileniu a fost cel mai fructuos din istoria multimilenara a astronomiei; cât priveste aeronautica si astronautica, ele s-au nascut ca stiinte aplicative chiar în ultimul secol… Iata un posibil scurt „remember”:     
     Dominati de teoria geocentrismului ptolemeic, astronomii care au trait si activat în primele patru secole de la începutul mileniului II s-au straduit sa construiasca tot mai multe observatoare; doar arabul Ibn Ash-Shatir a „îndraznit” sa emita teorii opuse celor statuate de Ptolemeu, a carui harta cereasca a fost totusi corectata de astronomul mongol Ulugh Beg (1439). Sec.XV a „gazduit” calculele astronomilor chinezi care au stabilit ca anul solar are… 365,25 zile(!), Nicolaus Copernic a observat prima ocultatie a unei stele de catre Luna, iar marele Leonardo da Vinci a descris genial mijloace de zbor necunoscute înca…    
     Secolul XVI a intrat atât în istoria astronomiei, prin publicarea Teoriei heliocentrice de catre Copernic (1543), dar si în istoria astronauticii, datorita Coligatului de la Sibiu (1569), scris de guardul sibian de artilerie Conrad Haas, cel care detine prioritatea rachetelor compuse si dotate cu stabilizatoare în forma de „delta”…    
     Reinventarea de catre Galileo Galilei la începutul sec.XVII a lunetei a permis nu numai descoperirea celor patru mari sateliti jovieni, dar si confirmarea facuta în lucrarea „Sidereus nuncius”, a teoriei copernicane, o data cu demonstrarea miscarii de rotatie a Soarelui; pentru aceasta din urma, Galilei a urmarit deplasarea petelor solare, semnalate înca din anul 849 (!) de astronomul arab Abu Al-Muqtafi. Desi în 1633 inchizitia romano-catolica l-a fortat pe Galilei sa renunte la teoria lui Copernic, sec. XVII a „gazduit” numeroase descoperiri si teorii astronomice elaborate de astronomi celebri, printre care Johannes Kepler, Christiaan Huygens, Giovanni Cassini etc.    
     Din punct de vedere astronomic, sec.XVIII a debutat cu publicarea, de catre J. Flamsteed, a Catalogului stelar si cu descoperirea miscarii proprii a stelelor fixe de catre Sir Edmund Halley si a culminat cu teoria evolutiei Universului, fundamentata de Kant si Laplace, precum si cu teoria gravitationala emisa de Sir Isaak Newton, care avea sa furnizeze baza teoretica pentru sistemul copernican si pentru legile lui Kepler… Tot acest secol a fost cel care a permis zborul omului, datorita inventiei fratilor Montgolfier, care l-au devansat cu câteva saptamâni pe fizicianul Charles… La finele secolului, Bode si Titius si-au publicat Legea care le poarta numele, astronomul Messier si-a tiparit catalogul stelar, iar W. Herschel a descris Caleea Lactee…    
     În sec. XIX, care a „debutat” astronomic cu inventarierea de catre J. J. Lalande a nu mai putin de 47000 de pozitii stelare (!), descoperirile si ipotezele astronomice au beneficiat de inventarea fotografiei si de descoperirea spectrografiei; tot în acest secol, Sir George Cayley a formulat legile aeromecanice ale zborului, care îi vor permite lui Otto Lilienthal sa devina pionierul planorismului mondial; Henri Giffard a zburat cu primul balon-dirijabil dotat cu propulsor cu masina cu aburi, balon pe care în zadar au încercat românul Alexandru Ciurcu si francezul Just Buisson sa monteze „Butelia cu jet”, primul propulsor reactiv cu reactie directa pe care ei l-au brevetat înca în 1886 si pe care l-au testat cu succes pe o ambarcatiune navigând pe Sena… În cea de a doua jumatate a sec. XIX, geniul a doi scriitori francezi a imaginat zborul omului spre Venus folosind rachete (Achille Eyraud), precum si zborul spre Luna (Jules Verne) în care echipajul era lansat de un tun gigantic, amplasat la… Cap Canaveral, în Florida, chiar acolo de unde, peste circa 100 de ani, va decola nava cosmica americana Apollo-11…    
     Secolul XX este secolul aviatiei (Fratii Wright, Traian Vuia, Louis Bréguet, Ion Stroescu, Henri Farman, fratii Seguin, Gabriel Voisin, A. S. Dumont, Louis Blériot, Aurel Vlaicu, Hügo Junkers, George de Bothezat etc.), al propulsiei reactive (Henri Coanda, Pabst von Ohain, Franck Whittle, A. A. Griffith, Ernst Heinckel, Maurice Roy, Gianni Caproni, Frederic tander etc.), al rachetelor si al astronauticii (Hermann Oberth, K. tiolkovski, R. E. Pelterie, R.H. Goddard, Max Valier, Fritz von Opel, Eugen Sänger, R. Zborowski, Wernher von Braun, S. P. Karolev etc.)…    
     În 1947, la bordul unui avion-racheta, „Chuck” Yaeger a depasit în zbor viteza sunetului, în 1949 pe astrodromul White Sands a fost lansata prima racheta bietajata cu propergoli lichizi, în 1951 a fost înfiintata Federatia Internationala de Astronautica, iar din 1957 Pamântul a capatat un prim satelit artificial, Sputnik 1!    
     Dupa ce în 1960 a fost fotografiata pentru prima data partea invizibila de pe Pamânt a Lunii, în 1961 a avut loc primul zbor circumterestru al unui om: Iuri Gagarin; dupa numai opt ani, astronautii Neil Armstrong si Edwin Aldrin au pasit pe solul selenar, efectuând acel „gigantic salt al omenirii”!… De atunci au avut loc foarte multe zboruri cosmice ale navelor si navetelor cu echipaj uman, în Sistemul Solar au avut loc explorari ale planetelor si ale satelitilor lor, obtinându-se, cu mai multe laboratoare stiintifice orbitale, o suficienta experienta tehnologica pentru abordarea a numeroase programe spatiale, dintre care se disting Statia Spatiala Internationala ALPHA, care va fi terminata în 2004, precum si programul „Omul pe Marte” pâna în 2020! Realizarile spatiale din ultimii ani au determinat pe specialistii prezenti la ultimele congrese spatiale internationale, sa confirme ca asemenea programe vor fi în mod sigur finalizate la începutul mileniului III!