Un zeu in mijlocul muritorilor

          Ipoteza conform careia pe teritoriul Chinei ar fi existat doua leagane ale civilizatiei umane, in regiunile vailor Râului Albastru si Râului Galben, s-a conturat incepând cu anul 1996. Numarul acestor „oaze” de inceputuri ale unor societati evoluate se ridica astfel la cinci, celor doua alaturându-li-se Mesopotamia, Egiptul si Valea Indului.

          Ipoteza conform careia pe teritoriul Chinei ar fi existat doua leagane ale civilizatiei umane, in regiunile vailor Râului Albastru si Râului Galben, s-a conturat incepând cu anul 1996. Numarul acestor „oaze” de inceputuri ale unor societati evoluate se ridica astfel la cinci, celor doua alaturându-li-se Mesopotamia, Egiptul si Valea Indului. Arheologia moderna ofera continuu noi date privind una dintre cele mai interesante perioade din istoria zonei de nord a Chinei, traversata de Râul Galben, si anume perioada legendarului imparat Huang-ti sau Imparatul Galben.
          
          Imparatul Galben, erou civilizator al Chinei
          
           Daca egiptenii l-au avut pe Thot drept zeu sapiential-civilizator, iar grecii pe Hermes, chinezii l-au transformat la rândul lor pe Huang-ti intr-un erou inventator al aproape tuturor elementelor care au alcatuit vechea civilizatie chineza. Traitor in prima jumatate a mileniului III i.Ch., Imparatul Galben a devansat multe din realizarile care erau pâna-n prezent atribuite celebrei dinastii Shang (1766-1122 i.Ch.), inclusiv primele forme de scriere de tip ideograme.
           Considerat „Fiu al Cerurilor”, Huang-ti n-a pierdut din vedere – cu o intelepciu-ne divina, spun datele arheologice – nici un domeniu al vietii si culturii natiei sale. La aparitia sa pe scena istoriei, cultura viermilor de matase era deja cunoscuta, insa providentialul Imparat Galben a stiut sa transforme aceasta arta intr-o adevarata industrie secreta, in folosul comertului si al bunastarii supusilor sai. Invatatii din vremea lui, indemnati sa ghiceasca viitorul, ar fi fost primii care ar fi scris acele oracole misterioase (pe oase de animale si carapace de broasca testoasa), adunate mai târziu in „Cartea transformarilor”. Cultura orezului a cunoscut si ea o imbunatatire considerabila, in aceeasi perioada de gratie. Mijloacele de navigatie pe Râul Galben si constructiile de locuinte au fost alte domenii cu evolutie rapida in timpul „zeului coborât printre muritori”.
           Dar acestui suveran legendar i-au placut si razboiul, si femeile, si muzica (nu neaparat in aceasta ordine). Astfel, Imparatului Galben i se atribuie si un „Manual de razboi”, in care organizarea si strategia luptatorilor erau descrise dupa regulile unui strateg de exceptie. Iar una din formele de relaxare ale razboinicilor trebuia sa fie muzica, astfel ca in timpul domniei lui au aparut unele instrumente cu corzi care mai supravietuiesc si astazi.
          
          „Kama Sutra” detronata
          
           Asia detine prioritatea in ceea ce priveste arta de a face dragoste. Cea mai cunoscuta la noi este „Kama Sutra” sau manualul de sexologie hindusa, al carei autor este poetul indian Vatsyayna. Sfidarea pudibonderiei (si a gravitatiei, am spune noi) printr-o comportare „artistica”, benefica partenerilor, a aparut pentru prima oara in secolul I d.Ch., atunci când se presupune ca a trait Vatsyayna, sculptorul inclestarilor patimase dintre barbat si femeie. Iata insa ca acelasi incredibil Imparat Galben pare sa fie au-torul unui „Manual pentru sex”, cu peste doua milenii si jumatate inainte de aparitia celebrei „Kama Sutra”. Cercetatorii il considera primul „pedagog” in domeniul placerilor lumesti, rod al „colaborarii” cu numeroasele lui concubine oficiale. Ceea ce uimeste pe cercetatorii occidentali este faptul ca acest „zeu civilizator” a trait la o intensitate maxima a vietii pâna la vârsta de… 99 ani (intre 2697 si 2598 i.Ch.)! Poate ca insasi „dragostea in actiune” l-a ajutat sa depaseasca tarele senectutii.
           Ne oprim aici cu prezentarea numeroaselor merite pe care istoriografia si mitologia chinezeasca, coroborate cu date arheologice incontestabile, le pun pe seama lui Huang-ti. Civilizatia chineza dezvoltata in regiunea Râului Galben are inca multe alte informatii senzationale de scos la lumina.