Depresia o tristete dureroasa

          Depresia tinde sa devina un cuvânt..

          Depresia tinde sa devina un cuvânt… la moda si, implicit, o problema medicala îngrijoratoare, avându-se în vedere numarul mare al oamenilor care invoca depresia drept cauza a insatisfactiilor în plan profesional si personal, precum si a lipsei de energie si a senzatiei de oboseala permanenta. Tradusa prin lipsa de motivatie, de chef de viata, prin tristete, angoasa, iritabilitate… Alunecoasa precum uleiul, adica greu (sau mult prea superficial) de definit si de remediat, depresia, ca simptom, pare sa se situeze la granita dintre domeniile specifice medicului de familie, psihologului si psihiatrului. Între timp, consumul de antidepresive (înghitite fara nici o noima sau, în cazul cel mai fericit, la indicatia unui medic) creste vertiginos si asta pe plan mondial. Teoretic, oricine poate cadea prada unei depresii.
          
          Recunoasteti la timp semnele!
          
           În mod obisnuit, fiecare individ (începând de la vârsta adolescentei si, mai cu seama, la maturitate) resimte (sau a resimtit) momente mai scurte sau mai lungi de „gol sufletesc”, „de descarcare aparent iremediabila a bateriilor”. Ocaziile apar la tot pasul: suprasolicitare scolara, examene dificile, nesiguranta sau pierderea locului de munca, o problema de sanatate sau sentimentala, pierderea unei persoane dragi etc., la care se adauga grijile cotidiene… Suficient pentru ca psihicul sa cedeze, în special în cazul persoanelor cu o structura emotionala mai fragila. Riscul este de a cadea cu adevarat în depresie, o forma deja patologica a dezechilibrului declansat în organism. Acesta da semne clare de neputinta de a face fata încercarii la care e supus si se manifesta în primul rând prin oboseala, diminuarea capacitatii de concentrare si de memorie, pe fondul unui moral la pamânt. Întregul organism pare sa functioneze cu încetinitorul. Coplesit de tristete, depresivul pare sa poarte permanent pe umeri o povara extrem de grea, asa ca fiecare gest, dar si mersul, sunt lipsite de dinamism, se produc „la ralanti”. Se simte epuizat, mai ales ca somnul este perturbat: adoarme greu ori se trezeste în plina noapte si nu mai poate sa adoarma. Un sentiment de vinovatie (justificat sau, de cele mai multe ori, nu) îi chinuie sufletul. Individul este predispus sa diminueze cât mai mult posibil, mergând pâna la anulare, relatia cu mediul înconjurator (familie, prieteni, colegi de serviciu, vecini etc.). În cele mai multe cazuri, pofta de mâncare dispare (desi se poate întâmpla sa se instaleze si foamea bulimica), ca de altfel si apetitul sexual. Indiferenta fata de ceilalti si chiar fata de propria prabusire, disparitia oricarei sperante si motivatii de a iesi din criza, precum si refuzul de a face planuri de viata pe termen lung sau sa se ocupe chiar si de vreuna dintre activitatile preferate sunt semne evidente ca trebuie luate masuri. Asta neînsemnând în primul rând… fuga la medicamentele antidepresive, ci la un consult de specialitate.
          
          9 criterii de identificare a unui episod depresiv
          
          – Proasta dispozitie, prezenta pe parcursul întregii zile.
          – Diminuarea interesului sau a placerii de a efectua anumite activitati.
          – Scaderea sau cresterea poftei de mâncare.u Insomnie sau tendinta de refugiu în somn.
          – Încetinirea activitatii motorii (gesturi, mers) sau agitatie.u Senzatia permanenta de oboseala si lipsa de energie.
          – Sentimentul devalorizarii personale si al culpabilitatii.
          – Diminuarea capacitatii de gândire, de concentrare sau indecizia.
          – Gânduri sumbre, dorinta de a renunta la viata, tentative de suicid.
          
           În mare, acestea sunt si criteriile pe care specialistii (psihologii, psihiatrii) le au în vedere în consultul clinic ce conduce spre diagnosticul de depresie. Dar tot specialistii sustin ca, daca cel putin cinci dintre aceste criterii sunt sesizate de orice persoana, ca fiind prezente în mod constant si pregnant timp de 3-4 saptamâni la rând, e recomandabila solicitarea unei consultatii medicale.
          
           Atentie la depresia mascata!
          
           În ciuda faptului ca exista o lista bine stabilita de simptome care anunta o depresie, precum si criterii si tehnici clare de diagnosticare a acestei afectiuni, statisticile evidentiaza faptul ca aproximativ 50% dintre depresii nu beneficiaza de nici un fel de îngrijire. Si asta, fie pentru ca persoanele în cauza nici nu-si dau seama ca sunt tinta unor depresii si nu se prezinta la medic, transformând „tristetea” într-o stare de spirit permanenta, fie pentru ca suferintei psihice nu i s-a acordat suficienta atentie, nici în cadrul unui consult medical, care a pus totul pe seama cine stie carei dereglari functionale a organismului (o gripa, o viroza, o problema gastrica, o alta boala acuta sau cronica…). Depresia mascata se dezvolta mai des la persoanele dinamice, hiperactive, extrovertite si, în general, cu stare de sanatate buna. Tristete, lipsa de motivatie, lentoare neuro-motorie? Aceste semne nu apar, în schimb sunt prezente alte 3 „avertismente” foarte importante în stabilirea unui diagnostic corect al depresiei:
           – oboseala fizica si psihica permanenta (atunci, persoanele hiperactive îsi biciuiesc organismul cu tot felul de energizante);
           – dureri articulare si dorsale (când din proprie initiativa, în mod abuziv si gresit, se apeleaza la antialgice si antiinflamatoare);
           – tulburari digestive (tratate cu diverse calmante).
          
           Necazul, din perspectiva celui ce sufera de o depresie mascata, este ca toate aceste tipuri de tratament (ale unor simptome fara cauze clare) se dovedesc total ineficace. Corpul uman se înversuneaza sa spuna în continuare „pe limba lui” ca psihicul sufera de o depresie mascata. În aceasta situatie, numai un consult medical serios si complex permite eliminarea presupunerilor ca organismul sufera din pricina cine stie caror altor boli, decât depresia.