Climatul glacial nu i-a speriat pe Homo sapiens: grupuri de „pionieri” ai omului modern s-au aventurat în nord-vestul Europei în urma cu 45.000 de ani, cu câteva mii de ani înainte ca Neanderthalienii sa dispara de pe continent, potrivit unor studii publicate recent. Niciodata urme atât de vechi ale omului modern nu au fost identificate în aceasta regiune a Europei.
Aceasta descoperire majora rafineaza scenariul popularii continentului european de catre specia noastra, care a sfârsit prin a înlocui populatiile locale de Neanderthalieni, la fel ca toate celelalte linii umane arhaice de pe întreaga planeta.
În Europa, „acest fenomen de înlocuire s-a întins pe mai multe mii de ani, între Paleoliticul mijlociu si Paleoliticul târziu”, a explicat paleoantropologul Jean-Jacques Hublin, directorul departamentului de evolutie umana de la Institutul Max-Planck din Leipzig, autorul principal al unuia dintre cele trei studii publicate în revista „Nature”.
Pentru o vreme, Homo sapiens si Neanderthalienii au coexistat, fara sa se cunoasca exact unde sau cum. Dovezi arheologice au dezvaluit prezenta unor culturi diferite în zone geografice bine delimitate, în timpul acelei perioade de tranzitie, informeaza AFP/Agerpres.
Însa identificarea autorilor acelor culturi reprezinta o dilema întrucât ramasitele pamântesti ale oamenilor stravechi sunt rare. Paleontologii sunt interesati în special de cultura Lincombian-Ranisian-Jerzmanowicien (LRJ), un tip de unealta din piatra taiata. Descoperita în mai multe situri la nord de Alpi, într-o fâsie cuprinsa între Anglia si Polonia, a fost datata între 45.000 î.Hr. si 41.000 de ani î.Hr.
Tehnica „paleoproteomica”
Din 2016 pâna în 2022, o echipa de la Institutul Max Planck a întreprins sapaturi în unul dintre aceste situri din Ranis, în Germania, excavat partial în anii 1930. Este vorba despre o pestera cu acces periculos, a carei bolta s-a prabusit. „A trebuit sa coborâm opt metri sub pamânt si sa întarim cu stâlpi din lemn peretii pentru a-i proteja pe cei care sapau”, a povestit Jean-Jacques Hublin, profesor la College de France. „Din întâmplare”, unul dintre cercetatori a descoperit obiecte bifaciale „LRJ” si mii de fragmente osoase asociate cu ele. A fost o premiera din acest punct de vedere.
Oamenii de stiinta au folosit o tehnica recenta, denumita „paleoproteomica”, ce presupune extragerea proteinelor, pentru a determina daca oasele erau umane sau animale. Ei au examinat osemintele colectate în anii 1930 si conservate într-un muzeu din apropiere de Leipzig. O duzina de ramasite umane au fost supuse datarii cu radiocarbon si unor analize genetice.
Verdictul: Homo sapiens a fabricat aceste unelte cu putin peste 45.000 de ani în urma. Erau oameni cu aceleasi caracteristici ca si congenerii lor descoperiti în Europa de Est (Bulgaria si Republica Ceha).
Datând, de asemenea, din urma 45.000 de ani, acestia erau pâna în prezent cei mai vechi reprezentanti ai speciei noastre pe continent. În acea perioada, primii Homo sapiens ar fi sosit din Africa pe continentul eurasiatic, ocupat de mult timp de Neanderthalieni pe flancul sau vestic.
„Multa vreme am avut în minte modelul unui mare val de Sapiens care au strabatut Europa si i-au absorbit rapid pe Neanderthalieni spre sfârsitul acestor culturi de tranzitie, în urma cu aproximativ 40.000 de ani”, a explicat Jean-Jacques Hublin.
Rezilienta la climatul rece
Conform noilor descoperiri, pare mai plauzibil ca Homo sapiens sa fi populat continentul european mai degraba prin „valusoare” succesive si care au fost mai vechi decât se presupunea pâna acum. În timpul incursiunii lor în nordul Europei în urma cu 45.000 de ani, stramosii nostri au putut foarte bine sa coexiste cu „verisorii” lor Neanderthalieni, ai caror ultimi supravietuitori au disparut în sud-vestul continentului acum 40.000 de ani. Studiile publicate în revista „Nature” descriu „pionieri” care riscau si înfruntau un climat rece, echivalent cu cel al Siberiei sau din nordul actualei Peninsule Scandinave, a explicat Sarah Pederzani, care a condus cercetarile din jurul sitului Ranis.
Acei Homo sapiens traiau în mici grupuri mobile, nu ocupau decât în mod efemer pesteri în care mâncau carnea animalelor vânate (reni, cai…). „Cum au avut acesti oameni veniti din Africa ideea de a merge spre zone cu temperaturi atât de extreme?”, s-a întrebat profesorul Hublin.
În orice caz, ei posedau o capacitate tehnica si o „rezilienta fata de climatul rece” despre care se credea pâna acum ca s-ar fi dezvoltat „cu câteva mii de ani mai târziu” la Homo sapiens, a adaugat Sarah Pederzani. Neanderthalienii, despre care se presupune ca erau obisnuiti cu frigul, probabil ca nu aveau aceste avantaje.
NICUSOR DINCA
Comentarii