Muzeul, care a fost inaugurat oficial la Cairo, prezinta cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii –, reunite într-un spatiu expozitional cu o suprafata de 50.000 de metri patrati.
Prezentam în continuare cinci lucruri de stiut despre aceasta constructie faraonica, pe care autoritatile din Egipt o prezinta precum „cel mai mare edificiu cultural din secolul al XXI-lea”.
A patra piramida – Imensul edificiu din piatra si sticla a fost proiectat de cabinetul de arhitectura irlandez Heneghan Peng pentru a fi „a patra piramida” de pe platoul Giza, în proximitatea mormintelor faraonilor Keops, Kefren si Mikerinos. Spatiul ultra-contemporan reuneste aproximativ 100.000 de artefacte ramase mostenire de la 30 de dinastii de faraoni egipteni. Circa jumatate din fondul muzeului este expus, restul este pastrat în depozite. Acest proiect a costat peste un miliard de dolari, lucrarile fiind finantate pe o perioada de peste 20 de ani. Autoritatile estimeaza ca muzeul va fi vizitat de 5 milioane de persoane anual, sporind astfel veniturile cruciale din turism si sustinând relansarea economica a Egiptului.
Colosul lui Ramses al II-lea – Cea mai monumentala statuie din muzeu – 83 de tone de granit, 11 metri înaltime – întâmpina vizitatorii în imensul atrium. Ramses al II-lea a domnit în urma cu peste 3.000 de ani (1279-1213 î. Hr.). Acest cuceritor si constructor este unul dintre cei mai celebri faraoni: statuia sa a facut doua turnee mondiale si a fost admirata de milioane de vizitatori în 1986, apoi în perioada 2021-2025.
Marele Muzeu Egiptean va fi ultima casa a statuii dupa ce a fost transferata de mai multe ori de la descoperirea sa în 1820, în proximitatea unui templu din anticul Memphis, la sud de Cairo. Colosul a tronat în fata garii centrale din capitala egipteana din 1954 pâna în 2006, înainte sa fie transportat cu mare pompa aproape de piramidele din Giza.
Comorile lui Tutankhamon – O galerie dedicata adaposteste comorile lui Tutankhamon, ultima mare figura a Egiptului antic. Peste 4.500 dintre cele 5.000 de obiecte funerare descoperite în 1922 de arheologul britanic Howard Carter într-un mormânt neatins din Valea Regilor, în Egiptul de Sud, sunt reunite pentru prima data.
Cele mai celebre: masca funerara din aur încrustata cu lapis-lazuli si sarcofagul din cuartit rosu, care contine trei sicrie încorporate unul în celalalt, cel mai mic dintre ele fiind din aur masiv si cântarind 110 kilograme. Dupa mai multi ani de dezbateri legate de cauzele decesului tânarului faraon la vârsta de 19 ani (în anul 1324 î.Hr.), teste genetice si studii radiologice realizate la începutul anilor 2010 au atribuit moartea faraonului malariei combinata cu o afectiune osoasa.
Barci solare – Un edificiu separat, cu o suprafata de 4.000 de metri patrati, a fost special conceput pentru barca solara a faraonului Keops, prezentata precum „cel mai mare si cel mai vechi artefact din lemn din istoria umanitatii”.
Construit în urma cu circa 4.600 de ani, acest vas din lemn de cedru si de salcâm, cu o lungime de circa 43,5 metri, a fost descoperit în 1954 în coltul sudic al celei mai mari dintre cele trei piramide.
Vizitatorii pot de asemenea descoperi, în spatele unui perete din sticla, lucrarile minutioase de restaurare asupra unei a doua barci solare, descoperita în 1987 si extrasa la începutul anilor 2010 în apropierea aceleiasi piramide.
Panorama – Muzeul a fost redeschis partial publicului în octombrie 2024. Lansata în 2002 sub presedintia lui Hosni Moubarak, constructia muzeului a avut multe întârzieri, iar inaugurarea sa oficiala a fost amânata de mai multe ori din cauza instabilitatii politice care a urmat Primaverii arabe, pandemiei mondiale de COVID-19 si din cauza tensiunilor regionale, informeaza AFP/Agerpres.
Muzeul este construit în jurul unei scari monumentale, ornata cu statui gigantice si cu monumente funerare, care duce la o imensa punte panoramica cu priveliste asupra piramidelor de la Giza. La etaj, 12 galerii reconstituie civilizatia faraonilor, 30 de dinastii si 5.000 de ani de istorie, din preistorie pâna la perioada greco-romana. Edificiul include de asemenea depozite deschise cercetatorilor, laboratoare si ateliere de restaurare, biblioteci, un centru de conferinte, restaurante si galerii comerciale.
NICUSOR DINCA
Comentarii