Amprente ale spiritualitatii noastre

          Biserica din Tarcaita
          
          Aflat în judetul Bihor, de-a lungul unei vai pitoresti, satul Tarcaita se mândreste cu biserica de lemn, monument de arhitectura populara, înaltata în mijlocul localitatii. Privitor la data ridicarii locasului exista date precise.

          Biserica din Tarcaita
          
          Aflat în judetul Bihor, de-a lungul unei vai pitoresti, satul Tarcaita se mândreste cu biserica de lemn, monument de arhitectura populara, înaltata în mijlocul localitatii. Privitor la data ridicarii locasului exista date precise. Astfel, în stânga portalului, pe latura de vest, este cioplit anul 1796, consemnând momentul terminarii constructiei. Data este confirmata de documente de tipul celui prin care se atesta faptul ca la 15 mai 1745 locuitorii ridica fierul necesar pentru „sindrilit si podit”. Un alt document din 1748 consemneaza faptul ca taranii se plâng ca nu au clopot, iar în 1786 se mentioneaza ca biserica de lemn nu era înca ridicata. Evenimentul se petrecea în 1796, asa cum este crestat iar una din pisanii pastreaza data de 14 iunie 1816, data terminarii picturii.
          Biserica, având hramul „Pogorârea Sfântului Duh” este înaltata dupa planul cunoscut, cu pronaos, naos si absida poligonala decrosata a altarului.
          Turnul s-a pastrat în forma lui initiala dar coiful a fost în timp acoperit cu tabla. De asemenea, sindrila acoperisului a fost înlocuita cu tigla. Cu ocazia renovarilor întreprinse a fost schimbata si intrarea de pe latura de sud, fiind taiata una noua în partea de vest. Datorita acestor modificari s-a pierdut mult din ornamentatia exterioara, dar consolele, elegant cioplite, retin înca privirea.
          Pictura originala este si ea în mare parte distrusa, totusi se remarca înca bolta absidei altarului pe care apar Soarele si Luna în mijlocul stelelor. Chenarele cu motive florale sau geometrice se disting înca destul de bine, ca si unele scene cum ar fi „Iisus pe cruce” sau „Punerea în mormânt”. Iconostasul este mai sters, simtindu-se efectul fumului, iar usile împaratesti se pare ca au fost restaurate ulterior. Se remarca de asemenea simbolurile iconografice ca si medalioanele cu chipuri de sfinti care demonstreaza ca autorul a fost un pictor stapân pe mestesugul sau. Dupa maniera si materialele folosite se pare ca acesta a fost Simion Darabant, vestit la vremea sa.
          Icoanele de lemn de aici sunt de data recenta, dar o icoana de Nicula, realizata pe sticla si reprezentâdu-i pe Sfintii Împarati Constantin si Elena prezinta un deosebit interes fiind realizata la începutul secolului al XIX-lea. Exista aici si vechi tiparituri românesti, unele editate la Blaj, cea mai veche fiind un Octoih din 1792 si altele tiparite la Sibiu printre care un Evangheliar din 1859 si un Liturghier de la 1856.
          Biserica din Tarcaita, cu ancadramentele sale tipice, cu flesa impunatoare si cu pictura ei, pe care vremea n-a putut s-o distruga cu totul, este un adevarat tezaur de arta si credinta, evidentiind forta spirituala a poporului nostru.