Amprente ale spiritualitatii noastre

          Biserica din Baica
          
          Una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din judetul Salaj, infruntând insa o soarta potrivnica, fiind acoperita de uitare, este vechiul locas din comuna Baica.
          Având hramul „Sfintii arhangheli Mihail si Gavril” ea a fost redescoperita în1965 cu prilejul unei ample actiuni de inventariere a momentelor istorice.

          Biserica din Baica
          
          Una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din judetul Salaj, infruntând insa o soarta potrivnica, fiind acoperita de uitare, este vechiul locas din comuna Baica.
          Având hramul „Sfintii arhangheli Mihail si Gavril” ea a fost redescoperita în1965 cu prilejul unei ample actiuni de inventariere a momentelor istorice. Bisericuta se afla într-o livada neîngradita a satului, parasita din anii 1958-1959, când se ridicase biserica de zid. Supusa imediat unei atente restaurari a fost salvata de inevitabila distrugere si introdusa pe noua lista a monumentelor istorice.
          Satul Baica, atestat documentar înca de la 1396, a avut dupa cât se pare o biserica si mai veche, înlocuita însa, în 1645, de cea de care ne ocupam, asa cum o dovedeste o inscriptie în piatra daltuita a pristolului. De asemenea se pare ca locasul respectiv a fost stramutat dintr-o alta parte a satului deoarece pe ancadramentul intrarii se pot citi – desi sterse de vreme – cuvintele: „Mesterul Onutu, Simonu mesterul au o facut, o au mutat”. Biserica, de mici dimensiuni, este construita dupa un plan dreptunghiular cu absida decrosata, cu cinci laturi. În interior a existat un perete despartitor între pronaos si naos în care, probabil la sfârsitul secolului al XIX-lea au fost taiate deschideri dreptunghiulare, iar peretele dintre naos si altar conserva o veche traditie prezentând numai doua usi.
          Intrarea se face pe latura de sud, o intrare frumos încadrata de sculpturi reprezentând chenare geometrice cu rozete în colturile de sus, înconjurate de frânghie. Tot pe latura de sud se afla o veche fereastra, un luminator de dimensiuni minuscule. Clopotnita nu este înalta, acest lucru fiind specific zonei. Asezata deasupra pronaosului, având foisor si flesa, ofera locasului un aspect de o eleganta sobra. Interiorul a fost pictat probabil în secolul al XVIII-lea, lucrarea putând fi atribuita lui Pop din Românasi. Ploile patrunse aici au degradat pictura în cea mai mare parte, dar fragmentele ramase uimesc înca prin coloritul viu si puterea de expresie a unor chipuri. Dupa cât se pare exteriorul a fost de asemenea pictat, dovedindu-se prin aceasta o perioada de înflorire a picturii românesti în Transilvania.
          Inventarul locasului a fost risipit, dar la biserica de zid exista o Evanghelie tiparita la Mitropolia din Bucuresti în 1775 si cumparata pentru Baica în 1793. Dupa cum atestau si însemnarile de pe o alta Evanghelie, aflata un timp în casa parohiala a unei biserici din vecinatate este posibil ca un oarecare dascal Botas Toader sa fi desfasurat pe lânga biserica învatamânt în limba româna. În felul acesta micul monument religios capata noi valori si semnificatii apropiate si dragi sufletului nostru.