Amprente ale spiritualitatii noastre

          Biserica Sfântul Mihail – Cluj-Napoca
          
          În centrul vechi al batrânului si mereu tânarului oras transilvan se înalta biserica romano-catolica Sfântul Mihail, unul dintre cele mai impunatoare monumente de acest fel din tara noastra. Initiativa construirii bisericii poate fi plasata în jurul anului 1320, dupa ridicarea orasului la rang de cetate, în 1316.

          Biserica Sfântul Mihail – Cluj-Napoca
          
          În centrul vechi al batrânului si mereu tânarului oras transilvan se înalta biserica romano-catolica Sfântul Mihail, unul dintre cele mai impunatoare monumente de acest fel din tara noastra. Initiativa construirii bisericii poate fi plasata în jurul anului 1320, dupa ridicarea orasului la rang de cetate, în 1316. Prima atestare documentara dateaza din 1348-1349, si este vorba de o indulgenta papala de la Avignon, în vederea strângerii fondurilor. În executarea lucrarilor au fost identificate cinci perioade bine diferentiate: 1350-1380; 1380-1400; 1400-1450; 1450-1470; 1570-1580. Constructia a durat aproape doua secole si, în prima perioada un rol important l-a avut regele Sigismund (1387-1437), la sugestia sa biserica devenind locul de instalare si înmormântare a regilor si episcopilor. Planul edificiului este acela al unei biserici-hala cu trei nave, cu un cor poligonal, flancat de doua altare laterale, cu trei nave boltite în forma de stea si doua turnuri proiectate pe fatada de vest. Este prima constructie de acest fel din Transilvania si unul dintre cele mai importante monumente de arta gotica din tara. Ultima perioada a înaltarii impunatorului edificiu si-a pus amprenta în special asupra interiorului. Acesta se caracterizeaza prin oarecare absenta a bogatiei de decor, datorata puternicelor tendinte iconoclaste ale Reformei religioase din secolul al XVI-lea. Remarcabile ramân însa câteva sculpturi laice, reprezentând o târgoveata, un pietrar, dascalul si ciracul, subliniind ideea etico-religioasa prin care munca era considerata, alaturi de rugaciune si învatatura, principal izvor de sanatate. Specialistii au evidentiat asemanarea acestor statui cu acelea ale unor santiere maghiare si austro-germane si îndeosebi cu cele ale santierului praghez condus de Peter Parler din Gmünd. Impresionante sunt de asemenea reliefurile încastrate în perimetrul exterior, marcate de trecerea timpului. Ele reprezinta câteva teme de larga circulatie în arta bisericeasca: Moise, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, Crucificarea. Figura Arhanghelului Mihail de pe portalul de vest, opera din 1442, este însa mai putin expresiva. De o exceptionala valoare este considerat portalul sacristiei, lucrare realizata în 1528 sub influenta Renasterii italiene. Un grup statuar din 1748, reprezentând Crucificarea, semnat de Johann Nachtigall si apartinând barocului târziu, este de asemenea una din operele de valoare ale locasului. Pictura, distrusa si ea în timpul Reformei, pastreaza înca slabe imagini de fresca, unele chiar în exterior. În 1886 a fost scoasa la lumina o parte din picturi alte urme fiind dezvelite cu prilejul restaurarilor din 1956-57. Din bogatul mobilier din secolul al XVIII-lea se mai pastreaza amvonul si doua altare, constituind opere grandioase, de o mare bogatie decorativa. Edificiul ramâne nu doar o dovada a credintei si gustului pentru frumos al locuitorilor ci si a priceperii tuturor mesterilor care au lucart aici.