Aflata in comuna Domnesti din sud-vestul judetului Ilfov, biserica veche a satului are hramul Sfanta Parascheva si a fost construita in jurul anului 1662 de catre boierul Petru din Ciorogarla. A fost zugravita abia in 1680 de boierul Matei, mare vistier, fiul ctitorului. Exista insa numeroase pareri – neatestate documentar – conform carora ctitorul locasului ar fi Ioan Caragea. In acest caz biserica ar fi fost construita in secolul al XIX-lea dar ipoteza este contrazisa de o serie de elemente.
Primul ar fi acela ca exact in jurul anului 1662 boierul Petre Ciorogarleanu a primit rangul de mare sluger. Exista apoi tabloul votiv din partea dreapta a pronaosului care ni-i prezinta pe boierii Matei, Petru si pe jupanita Pauna. Biserica de piatra e inaltata intr-o incinta ingrijita, la circa 100 metri de malul stang al raului Sabar. Are lungimea de 17 metri, latimea de 6,60 metri, forma de nava, alungita si absida decrosata a altarului, poligonala in exterior si rotunda in interior.
Are o singura turla de forma patrata si in exterior fatadele sunt impartite in trei registre prin doua brauri realizate din caramizi rotunjite. Registrul de sub cornisa este mult mai mic decat celelalte doua, aproape egale, si se crede ca a fost adaugat ulterior. Registrul median este decorat cu zece arcade frante, dublu imbinate. Fatada de vest nu contine aceste elemente si se crede ca a fost adaugata. Exista aici o singura ocnita in care urma sa fie pictata icoana de hram. Deasupra, in frontonul triunghiular, exista o ocnita mai mare, pictata. In partea vestica se afla si pridvorul sprijinit pe sase stalpi ziditi in fatada. Cele cinci fatete ale altarului prezinta cate doua arce duble imbinate.
In interior, pronaosul este despartit de naos printr-un zid cu o usa. Se crede ca acesta era candva zidul vestic al bisericii intre pronaos si pridvor. Pridvorul initial a fost asemanator locasurilor cantacuzine din Filipestii de Padure (1688) si Ludesti (1670).
In jurul anului 1988 in Domnesti s-au derulat doua campanii de cercetari arheologice care au dezvaluit, pe langa materiale din epoca bronzului si altele din secolele III-IV d.Ch. si X-XI d.Ch. si o serie de morminte din secolele XVII-XIX. Pietrele tombale descoperite apoi in campania din 2001 si alte morminte au dovedit faptul ca aici s-a aflat candva un cimitiri satesc. Pozitia acestor morminte indica si faptul ca pe locul respectiv s-a aflat candva o biserica de lemn care a ars in intregime. De aici rezulta urma de arsura depistata in profil langa zidul actualei biserici.
In timpul lui Ioan Voda Caragea asezamantul a functionat ca paraclis al resedintei domnesti, perioada in care i-au fost aduse o serie de modificari in partea de vest.
IRINA STOICA
Comentarii