Aflata în centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, Biserica Zlatari este cunoscuta si sub numele de Biserica Sfântul Ciprian.
Inconjurata de cladiri moderne dar vecina cu alte constructii dintre care Palatul CEC sau Muzeul de Istorie biserica este una dintre cele mai vechi din oras.
Legenda spune ca initial aici a fost o biserica de lemn construita în timpul lui Matei Basarab de niste „zlatari”, respectiv aurari sau argintari. In locul acesteia, în aceeasi perioada a fost ridicata una de zid, reconstruita în 1705 de spatarul Matei Cantacuzino. In jurul bisericii se afla hanul Zlatari situat între strazile Lipscani si Stavropoleos. Cutremurele din 1802 si 1838 au provocat mari stricaciuni atât bisericii cât si hanului, reconstruite de egumenul Calistrat Levis.
Biserica a fost ridicata în 1850 dupa planurile arhitectului Xavier Villacrosse iar pictura interioara a fost realizata de Gheorghe Tattarescu între 1853-1886. Este reparata în 1864, 1876, 1898 iar din 1888 devine biserica parohiala cu hramul „Nasterea Maicii Domnului”.
In 1903 hanul si turnul-clopotnita al bisericii sunt darâmate pentru largirea Caii Victoriei. Intre 1907-1908 biserica este restaurata de arhitectul Jean Pompilian, dar cutremurul din 1940 îi afecteaza turlele refacute provizoriu si definitivate între 1971-1973.
Constructia este conceputa dupa un plan cu o singura nava cu lungimea de 23 de metri, latimea de 12 metri si terminata cu absida Altarului. Absidele laterale sunt sugerate sub doua dintre cele patru arce care sustin turla cea mare octogonala de pe naos.
Naosul este patrat iar deasupra sa se ridica alte patru turle mai mici si mai zvelte, tot octogonale pe baze paralelipipedice de forma patrata. Pronaosul este mai îngust si are cafas deasupra intrarii.
Tâmpla sculptata în lemn si poleita, împreuna cu icoanele ferecate în argint reprezinta opere de arta deosebit de valoroase. Biserica este luminata prin ferestre cu vitralii reprezentând icoane de sfinti.
In fata Altarului se afla racla cu moastele Sfântului Mucenic Ciprian, respectiv mâna sa dreapta considerata de credinciosi facatoare de minuni si protectoare împotriva vrajilor.
IRINA STOICA
Comentarii