Situat in Câmpia Romanatiului, la 55 kilometri de Craiova, municipiul Caracal isi leaga istoria ultimelor veacuri de figura legendara a haiducului Iancu Jianu. Mormântul acestuia s-a aflat multa vreme in Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscuta si sub numele de „Catedrala fostului judet Romanati”.
Iancu Jianu, evocat in baladele populare, in literatura culta, in muzica si in cinematografie, era fiul boierului Costache Jianu, fiind al treilea dintre cei patru copii ai acestuia. Si-a petrecut copilaria si adolescenta printre copiii taranilor care munceau pe mosia Jienilor, apropiindu-se de ei si sustinându-le interesele. A invatat carte pe lânga Biserica Domneasca, stia slavoneste si greceste si a declansat intre 1808-1810 lupta impotriva stapânirii fanariote, alcatuindu-si o ceata de haiduci.
Cooperând cu o alta ceata haiduceasca, si anume cea condusa de capitanul Scarlat Farcasanu, pedepseste un mare numar de persoane abuziv-instarite din judetul Romanati. Prins de potera, este intemnitat la Caracal si adus la Bucuresti. Iertat de domnitorul Ioan Gheorghe Caragea, primeste rang boieresc si apoi dregatoria de zapciu. Reia lupta, este iarasi prins, judecat si trimis la Ocna Telega de unde evadeaza. In 1817 este prins din nou si condamnat la spânzuratoare, dar obtine din nou iertarea datorita unui obicei al pamântului prin care condamnatul este eliberat daca o tânara din aceeasi clasa sociala se ofera sa-l ia de barbat. Cea care il salveaza este Sultana Galasescu, domnisoara de onoare a domnitei Ralu Caragea.
Dupa casatorie, Iancu Jianu indeplineste anumite functii si, in 1820, ia legatura cu Tudor Vladimirescu. Are si de data aceasta functii importante, este din nou arestat, eliberat si, in cele din urma se stinge din viata la 14 decembrie1842, la 55 de ani, in urma unei boli de plamâni. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, in care a fost inmormântat, a fost zidita in 1839-1841 de familia Jienilor si de enoriasi. A fost restaurata si resfintita in ziua Inaltarii Domnului, la 27 mai 1910. Pisania de la intrare este scrisa pe o placa de marmura cu litere aurite, iar pe peretii tindei apar portretele ctitorilor in costume de epoca, realizare a unui pictor necunoscut.
Pâna la executarea acestor importante lucrari din 1910, in tinda se aflau si mormintele lui Costache Jianu – paharnic, Amza Jianu – paharnic, Iancu Jianu – setrar. Cu acest prilej, osemintele vestitului haiduc au fost stramutate in Cimitirul orasenesc numarul 1, alaturi de cele ale sotiei sale. Lespezile de pe mormintele lui Costache si Amza, au fost incastrate de o parte si de cealalta a intrarii in pridvor, iar cea a lui Iancu Jianu pe peretele de sud al bisericii.
Monument de arhitectura, biserica este construita in stil grecesc, in forma de cruce, cu trei turle si ornamente de inspiratie renascentista. Are in fata un pridvor cu coloane inalte, trilobate, strajuit intr-o parte si in alta de doua dintre turlele construite intre 1908-1910.
Decoratia exterioara este simpla, cu un brâu median care inconjoara biserica si cornisa cu elemente geometrice sub cupola. Ferestrele inguste prezinta vitralii in rame metalice. Pictura originala s-a pierdut, executându-se o alta in 1910. Aceasta a fost refacuta in 1947-1948, in stil bizantin, de pictorul Tabacu. Mobilierul de lemn si decoratiile iconostasului au fost realizate intre 1907-1910 de artistul oltean Stefan Malciu, iar cea mai mare parte a odoarelor constituie donatii ale familiei Jienilor.
IRINA STOICA
Comentarii