C.I.A. si asasinatul politic

          În decursul istoriei sale, C.I.

          În decursul istoriei sale, C.I.A. a fost, într-un fel sau altul, implicata în mai multe asa zise „operatiuni umede”, care au presupus asasinatul politic, terorismul sau loviturile de stat. Pentru astazi, un nou fragment reprodus, in exclusivitate, din lucrarea „Servicii secrete straine” vol. II autori: M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, 2000 (A.H.)
          
           Asasinarea lui Patrice Lumumba. Patrice Lumumba (1925-1961), fondatorul Miscarii Nationale Congoleze si prim-ministru, a cazut, în 1961, victima unui atentat rezultat în urma unui complot, pe fondul unui razboi civil de secesiune. Potrivit relatarilor lui Conan Cruise O’Brien, fost consilier al secretarului general al O.N.U., Dag Hammarskjold si conducator al fortelor de interventie ale O.N.U. în Congo, ambasadorul american în Congo, Timberlake a primit, anterior asasinarii lui Lumumba, instructiuni precise de la Washington potrivit carora Lumumba trebuia înlaturat.
           Secretarul general al O.N.U. a consimtit la aceasta actiune nu în ultimul rând pentru faptul ca fratele sau Stein Hammarskjold era unul dintre directorii societatii „Union Minière du Haut Katanga”. Eliberarea Congoului, din ale carui mine de la Sinkolowe provenise uraniul folosit pentru construirea bombei atomice de la Hirosima, nu era sprijina decât de U.R.S.S. si tarile blocului rasaritean. Ratiunea implicarii S.U.A. si a C.I.A. apare astfel evidenta. În consecinta, adversarii politici ai lui Lumumba, împreuna cu Kasawubu, presedintele republicii, au fost mandatati sa savârseasca asasinatul. De la New York, secretarul general al O.N.U. a ordonat ca trupele O.N.U. sa nu ofere sprijin si nici un fel de protectie lui Lumumba. La scurta vreme, Dag Hammarskjold avea sa fie, la rândul sau, victima unui accident aviatic. Despre zborul respectiv nu au avut cunostinta decât câtiva reprezentanti ai S.U.A. si ai Marii Britanii, oficiali ai O.N.U. si Moise Chombe, conducatorul secesionistilor din Katanga.
           Lumumba, realizând ca independenta tarii sale este sacrificata, încearca la New York, într-o întâlnire cu secretarul general al O.N.U., si la Washington, cu presedintele S.U.A., Dwight Eisenhower, sa salveze situatia. Rezultatul va fi însa înlaturarea si uciderea sa. Asasinarea lui Ernesto Che Guevarra. Ernesto Che Guevarra (1928-1967), fost director al Bancii Nationale a Cubei, un revolutionar de profesie, camarad al lui Fidel Castro în revolutia cubaneza, devenise în anii’60 un simbol al miscarilor de eliberare din America Latina. Che Guevarra a început în 1967, organizarea luptei revolutionare în Bolivia. Succesul partizanilor sai a devenit îngrijorator pentru S.U.A., si drept urmare presedintele Lindon Johnson a mobilizat Pentagonul si C.I.A. pentru urmarirea pe toate caile posibile a lui Che Guevarra si a partizanilor acestuia. Dean Rusk, secretarul de stat, si Richard Helms, directorul C.I.A., alaturi de alte personalitati importante au constituit o celula de criza pentru conducea operatiunii „Cyntia”, al carei scop era capturarea si lichidarea lui Che Guevarra si a grupului sau de gherilos. Un fals ziarist englez, Roth, a fost infiltrat de C.I.A. în grupul lui Guevarra, iar un combatant ranit, ajuns într-un spital, intra în capcana unei provocari si face relatari asupra locului în care se afla Guevarra. Urmarirea si haituirea detasamentului de partizani s-au intensificat, cercul strângându-se tot mai mult în jurul lor. La 8 octombrie 1967 Guevarra a fost capturat. A doua zi comandantul suprem al armatei boliviene însotit de alti sefi militari importanti si de un agent C.I.A., emigrantul cubanez Gonzales, au decis, la fata locului, împuscarea lui Che Guevarra. În anul 1968, fostul ministru de interne si sef al serviciilor secrete ale Boliviei, Antonio Arquedas, a furnizat ziarului „New York Times” dovezile participarii C.I.A. la asasinarea lui Guevarra. În 1969 presedintele Boliviei, generalul Benitos a murit într-un accident de helicopter. Dupa o jumatate de an, a fost asasinat Antonio Arquedas.
           Razboiul C.I.A. împotriva presedintelui Irakului, Saddam Hussein. În ianuarie 1996, presedintele Clinton a aprobat un credit de 6 milioane de dolari pentru a sprijini si înarma un grup de exilati irakieni, Iraqi National Council (INC), în scopul preluarii puterii în Irak. Infiltrat de catre serviciile irakiene, INC a fost atacat de catre armata irakiana la Sala ad-Din, în 1996. Un camion încarcat cu aparatura radio furnizata de CIA a fost capturat de catre armata irakiana. Îngrijorate de întorsatura evenimentelor si de riscul de a se vedea implicate într-un nou conflict, SUA renunta în ultimul moment la sprijinul aerian promis. Au fost arestati 1500 de partizani si cel putin 100 au fost executati, 3000 de kurzi supravietuitori ajung la frontiera cu Turcia. Preluati de armata americana, au fost transportati la baza aeriana Guam din Pacific unde au fost internati pâna la sfârsitul alegerilor prezidentiale.
           Pentru înlaturarea presedintelui irakian Saddam Hussein, C.I.A. a alocat, potrivit relatarilor facute ziarului „The Washington Post” de catre fostul ofiter al agentiei Warren Mosik, cel putin 110 milioane de dolari. Potrivit afirmatiilor fostului ofiter, operatiunea de lichidare a lui Saddam Hussein ar fi fost cea mai scumpa, reprezentând si „cel mai stânjenitor esec al C.I.A. de la înfiintarea sa”.