Atat de numeroase sunt reprezentarile neastamparatului Cupidon (pentru latini, Eros pentru greci), incat cei care au scris crampeie ale unei posibile biografii mitologice s-au incurcat deseori in informatii. Motivul pentru care Cupidon (lat. pentru Dorinta) ramane un personaj enigmatic este relativ simplu: Cupidon (Eros) este in teogonia marelui mitograf Hesiod un zeu primordial. Adica un zeu care a existat de la inceputul inceputurilor sau "fara o sosire pe lume pe cale sexuala". Mai batrani decat el, spune Hesiod, nu erau decat Chaos si Gaia. Cu alte cuvinte, Cupidon exista inainte sa existe cuplul barbat-femeie.
O data cu preluarea personajului de catre multi autori, lui Cupidon i s-au atribuit, totusi, parinti nesiguri. Seneca spunea ca era fiul lui Vulcan si al lui Venus. Cicero afirma ca sunt de fapt trei Cupidoni: unul de la cuplul Mercur si Diana, altul de la Mercur si Venus si un al treilea de la cuplul Marte si Venus. Dar cum Marte era zeul razboiului, fiul lui nu era un Eros, ci un Anteros (impotriva iubirii). Treptat, dramaturgi precum Christopher Marlowe si Ben Jonson ne vorbesc despre "mii de Cupidoni"…
Descrierea lui Cupidon este mai sigura si mai uniforma. El are sageti pentru ca dragostea raneste si mai are si o torta pentru ca inflameaza inima. Deseori el este si legat la ochi (fara sa fie orb), pentru ca nu are preferinte in a-si alege victimele – acestea pot fi muritori sau zei, totuna. Shakespeare in "Visul unei nopti de vara" confirma ceea ce ilustrase Botticelli in capodopera "Primavara", alegorie in care Cupidon trage cu arcul legat la ochi.
Referitor la inzestrarea sa, despre sageti au aparut mai multe legende. Astfel, Ovidiu ne spune in "Metamorfoze" ca a tras cu o sageata cu varf de aur in Apollo si cu o sageata cu varf de plumb in nimfa Dafne. Si a rezultat o iubire imposibila: tatal lui Dafne a prefacut-o pe aceasta in laur, care a devenit sacru pentru neconsolatul Apollo. Dar un poem atribuit lui James I al Scotiei (1406-1437) arata ca exista trei tipuri de sageti: cu aur (pentru dragoste vindecabila), cu argint si cu otel (iubire invincibila). Probabil ca acestea sunt alese in mod arbitrar de catre Cupidon, la fel ca si tintele.
Cupidon are in unele povesti un inamic care nu-i da pace, si anume roiul de albine. Pentru mai multi autori antici, legenda era un fel de razbunare pentru intepatura de sageata pe care o provoca Eros. Lucas Cranach cel Batran a fost pasionat de aceasta tema. Printre prietenii lui Cupidon se numara, la loc de cinste in legende si-n arte vizuale, delfinii. Stravechi descrieri romane il asociaza si cu Neptun si cu pasarile de mare care l-au salvat de la moarte. Cupidon ar fi fost mijlocitorul legaturii dintre Neptun si sotia sa, Amfitrite… De multe ori, Cupidon este surprins dormind (Michelangelo), simbol al iubirii latente sau al iubirii indolente. Dar de la copilasul plinut si imbujorat, care aparent se misca greu si are gesturi stangace, maestrul Caravaggio ne trimite catre un adolescent bine facut, cu un zambet malitios si provocator. Este vorba despre capodopera geniului clar-obscurului intitulata "Omnia Vincit Amor" (Dragostea invinge intotdeauna, 1602). Cupidon este inaripat si inconjurat de instrumente muzicale, poate pentru ca el este si zeul armoniei dintre oameni.
PAUL IOAN
Comentarii