În anul 1940, pictorul francez Henri Matisse, ilustru reprezentant al noilor curente din pictura epocii (Fovism, Neoimpresionism, Cubism), finaliza dupa mai bine de sase luni de lucru unul dintre tablourile sale reprezentative – „La Blouse Roumaine”.
Sintagma aleasa drept titlu face trimitere directa la denumireain româna (intraductibilain alte limbi) a binecunoscutei ii, piesa esentiala din portul nostru popular, mai exact din costumul femeiesc. Bunul prieten al lui Theodor Pallady marca astfelinceputul unui destin fabulosin artele culte moderne al veritabilei legende multimilenare ce reprezintaintr-un felinsasi identitatea locuitorilor acestor tarâmuri.
Arta vietii cotidiene
Ia este eainsasi un obiect de arta. Creatorul sau nu esteinsa unul bine individualizat si cunoscut, ci avem de-a face cu un autor colectiv, atâtin ce priveste conceptia, materialul-suport, motivele alese, cât si croiala, tehnica de realizare si asa mai departe.
Numerosii cercetatori care s-au ocupat de studierea portului popular românesc,in speta a iei, evoca prezenta acesteia pe Columna lui Traian, monument ce reprezinta un reperin ceea ce priveste formarea poporului român. Totusi, ceea ce i-a fascinat pe artistii plastici de-a lungul veacurilor are o vechime mult mai mare.
Unii istorici presupun ca ia a fost purtata pentru prima datain perioada Culturii Cucuteni (aprox. 5500i.Hr. – 2750i.Hr.), una dintre cele mai vechi civilizatii din Europa, raspândita pe teritoriul Moldovei de azi,in nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei si Basarabia.
Camasa era confectionata din pânza de in sau de cânepa, din borangic sau matase, iar simbolul cel mai frecventintâlnit era crucea, simbol solar stilizat pozitionat central. Este neîndoielnic astazi faptul ca acest ultraraspândit simbol artistic cunostea o raspândire extrem de larga: numaiin spatiul nostru culturalilintâlnim nu doar peimbracaminte, ci si pe vase de lut, pe monumentele funerare si porti, pe obiecte casnice, unelte, arme,in arhitectura rurala – ceea ce a condus la ideea existentei unui cult al soarelui la nord de Dunare.
Înca din epocile precrestine, vestimentatia avea si un rol de protectie, de aceea si pe ii seintâlnesc numeroase simboluri cu semnificatii magice sau benefice. Primele ii pot fi vazute pe Columna lui Traian si pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche si autentica reprezentare a costumului popular se poate vedeain Cronica pictata de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustratii ale documentului constituind o sursa figurativa pentru istoria culturala din secolul al XIV-lea.
Fascinatia originilor
Atractia artistilor catre acea mult-invocataintoarcere la origini a fiecaruia dintre noi este incontestabila. Din aceasta perspectiva, ia reprezinta unul dintre „punctele de rezistenta” ale creatiilor a numerosi pictori români si straini inspirati de universul satului românesc, si datorita faptului ca ea reprezenta mult mai mult decât un obiect pentru acoperirea si protejarea corpului.
Mai aproape de momentul prezent, ea a fost preluata, doar cu mici „adaptari”, si de industria modei ori de cea a obiectelor decorative. Mentionam, fugitiv, omagiul pe care stilistul Yves Saint-Laurent l-a adusin anul 1981 „bluzei românesti”, reinventând-o pentru una dintre colectiile sale. Doi ani mai târziu, celebrul regizor Eric Rohmer aseza pe afisul filmului sau „Pauline la plaja” imaginea tabloului lui Matisse – o superba parabola a senzualitatii femininein jurul careia este tesut subiectul cinematografic.
În prezent, formeleincarcate de un erotism dinamic din acelasi celebru tablou au fost preluate pentru seria limitata de vase decorative realizate de designerul italian Alessandro Mendini pentru Casa Matisse, cu prilejul celei de-a 150-a aniversari a nasterii pictorului.
Ceea ceinaltainsa cu adevarat ia pe soclul valorilor spirituale autentice, prin intermediul limbajului inepuizabil al artelor plastice este preluarea ei fidela sau remodelarea, reinterpretareain culori si contururi specifice, de catre mari pictori autohtoni ori straini fascinati de mesajul profund si sensibil pe care aceastail transmite.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii