Aflata in comuna Siria, judetul Arad, Manastirea Feredeu, cu obste de calugari, are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Construita pe un deal, la o inaltime de 427 metri, a fost ridicata in apropierea unui izvor – un feredeu – renumit in Muntii Zarandului, a carui apa era considerata binefacatoare. Aici se afla un schit cu un paraclis pentru cei care voiau sa se inchine când sorbeau apa facatoare de minuni, schit mentionat pentru prima oara cu mai bine de 215 ani in urma. De fapt acesta este atestat documentar in 1710 drept Manastirea Feredeu cu hramurile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe si Inaltarea Sfintei Cruci.
Unele surse sustin ca paraclisul a existat si sub stapânirea turcilor, care a durat pâna la Pacea de la Karlowitz din 1699. Aici a trait un vestit calugar, Filimon, ucis de turci, pentru ca, de multe ori, cu crucea in mâna, le cerea cotropitorilor pagâni sa paraseasca tara.
In memoria acestuia si a schitului, preotul Nicolae Bâru a facut demersuri la inceputul secolului trecut pentru preluarea schitului si paraclisului de la Feredeu si, la 12 mai 1920, a sfintit apa in cadrul unei ceremonii la care au luat parte câteva sute de credinciosi. Au urmat o serie de alte demersuri pentru ridicarea manastirii, si, la 11 aprilie 1931, a fost pusa piatra de temelie a paraclisului cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Sfintirea a avut loc in ziua de 9 iunie 1932 la sarbatoarea Inaltarii Domnului in cadrul unei ceremonii condusa de Episcopul Aradului si al Hunedoarei.
In 1937 aici a fost instalat primul staret, dar in 1959 manastirea a fost inchisa in urma Decretului 410. Cu toate masurile de reprimare se mai efectuau sporadic slujbe religioase. In 1986 Episcopul Aradului si al Hunedoarei, Timotei Seviciu, are initiativa reinfiintarii schitului si in acelasi an incep lucrarile de reparatii si restaurari ale bisericii si paraclisului distruse de vreme. Lucrarile au fost ample si cladirea bisericii a fost reconstruita in intregime iar vechiul izvor a fost si el reamenajat pe directia nord-vest la 5-6 metri distanta de biserica.
Aceasta este in forma de cruce, compartimentata in incaperile clasice: Altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Catapeteasma este sculptata in lemn de stejar iar fatadele sunt zugravite in alb. Pictura interioara in fresca a fost executata in 1990 de pictorii Alexandra si Radu Jitaru. Au fost ridicate si câteva cladiri anexa iar pentru cei care nu pot urca dealul ca sa ajunga la manastire a fost construita o alta, mai jos, cu hramul Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Aceasta are spatiile bine luminate, are o turla oarba, patrata, deasupra pridvorului si lucrarile de stejar sculptat – catapeteasma, tetrapodul, stranele, tronul arhieresc – au fost realizate de mesterul Vasile Gavriloaia din Humulesti. La 23 februarie 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât transformarea schitului Feredeu in manastire.
IRINA STOICA
Comentarii