Una dintre reproducerile cel mai des intalnite pentru a descrie situatii de criza psihologica este "Strigatul", faimoasa capodopera a pictorului norvegian Edvard Munch. Silueta stilizata care ofera privitorului expresia groazei exteriorizata printr-un urlet infiorator a devenit, de altfel, si emblema operei acestui artist coplesit toata viata de ganduri cenusii. Caci lucrarile lui Munch, chiar si atunci cand este vorba despre peisaje – o tema preferata inca din adolescenta -, sunt deprimante si te directioneaza spre zonele melancoliei cronice si incurabile.
Edvard Munch (1863-1944) a avut o copilarie dominata de obsesiile religioase ale unui tata care nu castiga suficient pentru a asigura copiilor un trai decent. La cinci ani, Edvard ramane orfan de mama si tatal ii insufla un fel de supraveghere spiritista din partea defunctei, care i-ar observa toate greselile copilaresti si ar suferi din cauza lor. Copilul incepe sa sufere de mania persecutiei, incepe sa aiba cosmaruri si iesirile temperamentale ale tatalui il afecteaza cumplit. La toate acestea se adauga si o slabiciune fizica aproape permanentizata, care-l face sa invete acasa si sa se apropie de arta. Descopera inca din adolescenta peisajele pictorilor norvegieni si totusi, sub influenta aceluiasi tata drastic, se inscrie la un colegiu tehnic. Dar abandoneaza din cauza bolii si se va dedica pe viata carierei de pictor, urmand sa ia lectii de la diversi maestri, sa calatoreasca la Paris si Berlin si sa fie un autodidact care si-a schimbat frecvent stilurile pentru a se dedica finalmente simbolismului si expresionismului de influenta germana.
Inainte de panza reprezentativa "Strigatu", Edvard Munch isi anuntase public spiritul dezamagit de viata prin lucrarea "Copil bolnav" (1886), cu referire la moartea prematura a unei surori. Lovit de "vise negre in plina zi", artistul se scufunda treptat intr-o disperare din care nu va mai iesi decat in ultima parte a vietii, atunci cand a ales sa traiasca in deplina solitudine. Si astfel au iesit la iveala toate cele patru variante ale lucrarii "Strigat", care il defineste ca "un jurnal de suflet". Una din variante (pastel, 1895) s-a vandut cu 120 de milioane de dolari, in 2012. Munch spunea despre aceasta compozitie ca este "strigatul naturii pe care l-ar auzi atunci cand de pe podul de peste un fiord vede cerul rosiatic, ca si cum ar fi ranit de moarte…" Unii au dat o explicatie uluitoare culorilor aprinse ale cerului, afirmand ca este vorba despre cenusa vulcanului Krakatoa, care a erupt distrugator in 1883, afectand intreaga planeta. Azi se spune ca este doar o "explicatie literara" si ca in realitate, atunci cand Munch a realizat Strigatul era deja maniaco-depresiv. Silueta unisex ar fi fost inspirata de mumiile din Peru… O alta ciudatenie este interpretarea data mortii lui Marat, ucis de Charlotte Corday in baie, din motive politice. La Munch, aceasta intalnire pare sa fi fost una dominata de o salbaticie amoroasa care a dus la moartea barbatului.
Chiar atunci cand realizeaza compozitii cu perechi de indragostiti, atmosfera creata de artist este una apasatoare, de parca barbatul si femeia s-ar vedea ultima oara si nu ar sti cum sa-si ia adio. De cele mai multe ori, cei doi sunt cu spatele la privitor si usor departati, ca si cum nici cu mainile nu se mai pot atinge. Femeile din opera lui Munch sunt si ele campioane ale tristetii si din expresia chipului si a trupului lor este limpede ca nu mai spera la iubire.
PAUL IOAN
Comentarii