Numita de marele Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”, Manastirea Putna este prima si cea mai cunoscuta dintre ctitoriile Sfântului Voievod Stefan cel Mare. Aflata în judetul Suceava, la 33 de kilometri nord-vest de Radauti, asezamântul a fost ridicat de domnitor la sfatul lui Daniil Sihastru.
Legenda – povestita de Ion Neculce – ne spune ca, pentru alegerea locului constructiei, Stefan cel Mare si credinciosii sai au tras cu arcurile si pe locul cel mai departat unde a cazut sageata domnitorului a fost ridicat Altarul.
Lucrarile au început în 1466 si s-au terminat în 1469, sfintirea fiind facuta la 3 septembrie anul respectiv de mitropolitul Teoctist. Incinta, turnul de intrare si fortificatiile au fost terminate în 1481.
Necropola domneasca, Putna este locul în care îsi dorm somnul de veci marele Voievod si câtiva membri ai familiei sale. A fost un focar de cultura în care au fost copiate manuscrise si realizate minunate miniaturi. Detine un bogat muzeu cu broderii, manuscrise, obiecte de cult si odoare.
Biserica a fost devastata de ostile lui Bogdan Hmelnitki si refacuta de Vasile Lupu în 1653, lucrarile fiind terminate de Eustatie Dabija în 1662. Manastirea a fost restaurata apoi între anii 1756-1760.
In 1871 cu ocazia „Sarbatorilor de la Putna” (pe atunci în Ducatul Bucovinei) Mihai Eminescu a recitat un calduros îndemn pentru cinstirea trecutului istoric. Turnul în care a dormit poetul se numeste „Turnul Eminescu” iar în curtea manastirii se afla bustul acestuia realizat în perioada interbelica.
Manastire cu obste de calugari, Putna are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Intrarea în incinta se face pe sub un turn împodobit cu stema Moldovei, construit în 1757 în vremea lui Constantin Racovita.
Pe latura de est se afla paraclisul cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”. Acesta a fost construit de Iacov Pruteanul în 1759, restaurat între 1978-1983 si pictat în 1980-1984 de fratii Mihail si Gavril Morosan. Casa Domneasca ridicata între 1982-1988 a fost construita pe locul celei distruse de habsburgi. Singura cladire pastrata din vremea lui Stefan cel Mare este Turnul Tezaurului construit în 1481.
Biserica, modificata mult între 1653-1662 este alcatuita din: pridvor, pronaos, gropnita si Altar. Reuneste elemente de arhitectura bizantina, gotica si renascentista. Accesul se face prin doua usi ale pridvorului cu portaluri de piatra.
Deasupra usii de la intrare în pronaos exista o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie. Din camera mormintelor în naos se intra printre doua coloane de piatra. La exterior biserica prezinta un brâu rasucit, reprezentând Sfânta Treime.
IRINA STOICA
Comentarii