Cu portretul sau profund al rascumpararii si al damnarii, nu exista nicio îndoiala ca „Judecata de Apoi” este una dintre cele mai uimitoare picturi din lume. Ea a fost pictata pe întregul perete al altarului din Capela Sixtina din Vatican de artistul italian Michelangelo între 1536 si 1541.
Capodopera prezinta mai multe figuri masculine semidezbracate care se înalta la cer sau coboara în iad în ziua Judecatii de Apoi. Dupa aproape 500 de ani, un cercetator sustine ca a gasit o figura biblica-cheie în frumoasa fresca, care pâna acum „lipsea”.
Maria Magdalena, una dintre cele mai devotate adepte ale lui Iisus Hristos, are o aparitie subtila în pictura, potrivit expertului în arta si autorului italian Sara Penco. Maria Magdalena este reprezentata ca o femeie delicata, cu parul blond, care saruta crucea lui Iisus Hristos, spune expertul. „Sunt ferm convinsa ca aceasta este Maria Magdalena”, a declarat Penco în cadrul unei conferinte de presa la Roma. „Intimitatea cu crucea, rochia galbena si parul blond, dar si întregul context în care Michelangelo plaseaza aceasta figura releva ca este un personaj extrem de important”.
Penco sustine, de asemenea, ca barbatul musculos, aproape dezbracat, care tine crucea este Iisus Hristos si nu, asa cum s-a presupus anterior, Simon din Cirene, barbatul obligat de romani sa duca crucea lui Iisus pe drumul spre crucificare. Acest lucru sugereaza ca exista doua reprezentari ale lui Iisus în „Judecata de Apoi” – una în dreapta cu Maria Magdalena si una în centru. Cea din centru îl arata pe Hristos înconjurat de multi sfinti proeminenti, cu stralucirea luminii în jurul sau si cu mama sa, Maria, aproape de el.
Desi poate parea ciudat ca aceeasi figura sa apara de doua ori într-o singura pictura, ele sunt diferentiate ca „Hristos judecatorul” si „Hristos mântuitorul”, sustine Penco. Se presupune ca „Judecata de Apoi” contine în jur de 300 de figuri, astfel încât, chiar si la 500 de ani de când a fost terminata, exista înca dezbateri cu privire la identitatea lor.
Un alt detaliu interesant al picturii este reprezentarea personajului mitologic Minos, care supravegheaza primirea damnatilor în Infern.
În momentul în care a pictat scenele din Capela Sixtina, Michelangelo a fost condamnat de cardinalul Oliviero Carafa, care l-a acuzat pe artist de imoralitate si obscenitate, deoarece organele genitale ale mai multor personaje puteau fi vazute.
Cardinalii de rang înalt au cerut ca elementele ofensatoare sa fie acoperite cu frunze de smochin, deoarece erau mai degraba tipice „bailor publice decât unei capele crestine”. Papa a refuzat, dar la 24 de ani dupa moartea lui Michelangelo, frunze de smochin au fost pictate pe fresca de unul dintre elevii sai, Daniele Da Volterra.
Istoricul italian Elena Lazzarini, de la Universitatea din Pisa, a declarat anterior ca fresca a fost inspirata de vizitele lui Michelangelo la saunele si bordelurile de homosexuali din Roma la începutul anilor 1500.
GABRIEL TUDOR
Comentarii