Când obiectele „se exprima”

           Evident, orice obiect „se exprima” printr-o anumita identitate practica sau artistica, functionala sau ornamentala. Exista însa si situatii pe care nu le putem întelege si nu le putem justifica efectele mai ales acustice.

           Evident, orice obiect „se exprima” printr-o anumita identitate practica sau artistica, functionala sau ornamentala. Exista însa si situatii pe care nu le putem întelege si nu le putem justifica efectele mai ales acustice. Fenomenul poltergeist este bine cunoscut, dar explicatiile parapsihologice ce-l însoteste pare sa ne nedumereasca în plus.
           Ma aflam zilele trecute la Craiova. Un barbat în puterea vârstei refuza de câteva saptamâni sa doarma în propriea-i casa. Intelectual si circumspect fata de „exprimarea nevazutului”, acum doarme la o ruda pentru ca acasa la el este trezit din sfert în sfert de ora de mobilierul din încaperi. De necrezut, dar asa stau lucrurile…
           Mai întâi iata povestea întreaga. Cu ani în urma parintii barbatului care fuge noaptea de-acasa au dobândit un mobilier stil, de mare valoare, creat la Viena pe la începutul secolului trecut si adus în tara cam tot atunci. Mobilierul a apartinut, se pare, unor olteni bogati. Pâna aici, toate sunt normale.
           „Anormalul” s-a declansat cu câtiva ani în urma. Ce anume a provocat manifestarile poltergeist în casa omului? Nimeni nu stie. Cert este ca într-o noapte, pe la începutul acestui deceniu, ai casei au fost treziti unul câte unul de niste zgomote ciudate. Modul de a se produce zgomotele respective nu era unul haotic, de coincidenta. Ci ordonat, masurat, ritmic. Deci zgomotul era produs intentionat de catre cineva. Au fost vizitati vecinii si întrebati la ce lucreaza noaptea. Nici unul nu lucra noaptea si nu auzisera nici un zgomot… Frecventa perturbatiilor nocturne nu a mai putut fi tolerata la un moment dat si familia a convenit ca noapte de noapte careva dintre ei sa vegheze evenimentul. S-au oferit apoi sa faca de garda cu rândul. Dar trosniturile, scârtâielile, usile grele deschise si închise si loviturile ritmice în masivele placi de marmura neagra s-au exprimat fara jena chiar sub privirile uimite ale plantoanelor! În primavara anului trecut sotia si copiii au plecat la mare si a ramas acasa singur barbatul. Ei bine, în clipa când era pe punctul de-a adormi, era trezit de pasi prin camere, pasi grei, cu picioare parca îmbracate în zale metalice. Omul aprindea luminile, se uita în jur, cotrobaia peste tot si dupa ce se convingea ca nu-i nimeni în casa, îl apuca râsul! Într-o zi s-a dus la un prieten, psihiatru, sa-l întrebe daca exista vreo boala psihica prin care sa apara fenomenele care nu-l lasau sa doarma. Nu, asa ceva psihiatria nu cunoaste, cel putin asa cum au fost descrise evenimentele. Si, a urmat un test „de bun simt”: au fost rugati doi prieteni sa înnopteze în casa cu zgomote. Dupa miezul noptii grupul de trei barbati a încercat sa doarma. Au fost treziti toti trei de manifestari stranii; în plus, de data aceasta în camere au început sa se produca un fel de voci si curenti de aer fata nici o cauza, pasii se parea ca apasa podeaua mai cu nadejde, iar toata acea orchestra de voci, sunete, zgomote crea o stare de cosmar…
           Pâna si frecventa manifestarilor poltergeiste pare a fi dirijata. Ele nu apar în fiecare noapte, mai ales în ultimele luni „exprimarea” si-a stabilit anumite zile, perioade, cicluri precise.
           Ar fi multe de spus despre mobilierul propriu-zis. Valoarea lui se ridica la o cifra cu multe zerouri. Numai placile groase de marmura neagra, irepetabile azi, fac un cont bun în banca. Lucratura pieselor de mobilier este într-adevar din inspiratia si lumea artei. Iar noi ne întrebam, cu vocea locatarului, ce spirite s-au întors în acea colectie de arta? Cine produce acele fenomene si evenimente acustice? Ideea „lucraturii lemnului” a fost exclusa. Barbatul doarme cu familia la parinti si asteapta sa înceteze jocul umbrelor, sa se poata odihni normal în casa lui…