Scufundarea „navei facute sa nu se scufunde niciodata”, maretul vapor Titanic, a socat intreaga lume, la momentul producerii sale, fiind considerata una dintre cele mai mari tragedii din istoria navigatiei. In 1985, vestea ca epava faimosului vas a fost gasita, pe fundul Atlanticului, facea inconjurul lumii, aducandu-i realizatorului acestei descoperiri, americanul Robert Ballard, o faima instantanee. De atunci, vehiculele submarine au reusit sa recupereze o multime de obiecte de pe Titanic, dar se pare ca, daca vor sa mai gaseasca ceva, pe fundul marii, specialistii ar trebui sa se grabeasca…
Cel mai celebru vapor din lume se va transforma intr-o pata de rugina
Si aceasta pentru ca, potrivit unei descoperiri recente, uriasa epava – cantareste circa 50.000 de tone – prinsa in mormantul din adancuri, este in pericol ca, in cel mult 15-20 de ani sa se dezintegreze total, din cauza unei specii de bacterii devoratoare de rugina, necunoscuta pana in prezent stiintei. Epava, care s-a rupt in doua in urma naufragiului, fragmentele aflandu-se acum la circa 600 metri distanta unul de altul, pe fundul oceanului, la peste 500 km sud-est de Newfoundland, a constituit obiectul unor studii intense din partea cercetatorilor, la un moment dat propunandu-se chiar ridicarea ei la suprafata, prin tot felul de metode ingenioase.
Recenta descoperire este rezultatul unor cercetari efectuate asupra microorganismelor dupa Titanic, dupa ce fotografiile epavei au dovedit ca aceasta pare devorata de rugina mult mai repede decat se estima. Cei care au realizat-o sunt dr. Henrietta Mann si Bhavleen Kaur, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Nova Scotia, in colaborare cu specialisti de la Universitatea Sevilla, Spania. Dr. Mann, profesor de inginerie civila, avertizeaza ca Titanicul nu va mai exista in cel mult 20 de ani. „A rezistat timp de o suta de ani, dar in cele din urma nu va mai ramane din el decat o pata de rugina pe fundul Atlanticului.”
Bacteria ahtiata dupa fier
Bacteria incriminata a fost identificata in mostrele de rugina prelevate de pe epava vasului si aduse la suprafata incepand cu anul 1991. Echipa dr. Mann a inceput sa le studieze si, pe masura ce primeau alte si alte fragmente de piese metalice ruginite, de pe Titanic, savantii remarcau cresterea numarului de bacterii. Totusi, doar atunci cand tehnologia de identificare a ADN-ului a progresat suficient de mult, in ultimii ani, bacteria a putut fi localizata cu precizie. Portiunile de rugina au fost analizate sub microscop si s-au descoperit 27 de tipuri de bacterii, dintre care cea mai periculoasa este una necunoscuta pana in prezent si care a fost denumita Halomonas titanicae.
Ea consuma intr-un ritm extraordinar de rapid fierul, transformandu-l in cele din urma, in mediul sarat al oceanului, intr-o pulbere fina, care se risipeste sub influenta curentilor submarini. „Daca as vrea sa explic ce se intampla in asa fel incat toata lumea sa inteleaga, as spune ca bacteriile de tipuri diferite au si gusturi diferite, dupa cum unii oameni apreciaza mai mult mancarurile sarate, iar altii prefera dulciurile. Halomonas titanicae este, din acest punct de vedere, ahtiata dupa fier, intr-o masura mult mai mare decat toate celelalte bacterii gasite pe fragmentele recuperate de pe Titanic”, spune dr. Mann.
Desi conservarea Titanicului este considerata deja imposibila, descoperirea va putea sa-i ajute pe savanti sa gaseasca solutii pentru a impiedica distrugerea altor structuri metalice expuse actiunii apei, pe viitor, ca de pilda platforme sau conducte petroliere. „Din nefericire, faptul ca Titanicul se afla la peste 4000 m adancime nu ne va permite sa-l salvam. Urmasii nostri nu vor mai putea vedea aceasta legendara nava decat in filme…”, apreciaza cercetatoarea din Halifax.
GABRIEL TUDOR
Comentarii