Timp de cinci ani astronomii de la Universitatea din California, au desfasurat, la observatorul W.M. Keck din Hawai, un studiu finantat de NASA – cel mai extins recensamant al planetelor realizat pana in prezent. Rezultatul, dat publicitatii in noiembrie 2010, ne asigura ca in galaxia noastra – Calea Lactee – se gasesc mult mai multe planete de tipul Pamantului decat s-a crezut pana acum. Au fost cercetate 166 stele de tipul Soarelui, aflate in „apropierea” noastra, judecand dupa distante cosmice, adica nu mai departe de 80 de ani lumina. Prima concluzie a fost ca numarul planetelor de mici dimensiuni, care orbiteaza in apropierea unei stele centrale, este mult mai mare decat cel al planetelor gigant.
Andrew Howard de la Universitatea din California, conducatorul noului studiu declara: „Planetele de dimensiunea Pamantului se gasesc in galaxia noastra precum firele de nisip pe o plaja – ele sunt pretutindeni”. Multe planete au dimensiuni apropiate de ale Pamantului si parametri compatibili cu asigurarea de conditii propice vietii. Deocamdata aceste planete nu sunt detectabile decat indirect. Dar lumea stiintifica se asteapta ca in cativa ani telescopul Kepler, lansat de NASA in 2009, sa identifice prima planeta cu adevarat asemanatoare cu Pamantul.
Dupa cum explica Howard, „Planetele se formeaza prin aglomerarea laolalta a unor corpuri ceresti de mai mici dimensiuni, similare asteroizilor sau cometelor, ajungand in cele din urma la dimensiuni egale sau mai mari ca cele ale Pamantului. Nu toate plane-tele cresc suficient de mult, pentru a deveni planete-gigant precum Saturn sau Jupiter. Este firesc ca in acest proces o parte din blocurile constitutive sa formeze planete mici”. „Suntem pe punctul sa intelegem care este frecventa planetelor de tipul Pamantului in sistemele planetare din vecinatatea Soarelui” spunea Mario R. Perez, cercetator la NASA in cadrul programului de la observatorul Keck. Astronomii, folosind statistica, estimeaza ca „in galaxia noastra, dintre cele aproximativ 200 miliarde de stele, cel putin 46 miliarde poseda planete de dimensiunile Pamantului, fara a socoti pe cele care au planete de tipul Pamantului dar situate mai departe de zona locuibila a stelelor lor”.
Intr-o alta conferinta de presa, din 2 decembrie 2010, NASA a anuntat o stire care a zguduit lumea stiintifica: descoperirea unor forme de viata pe care pana atunci stiinta nu le socotea posibile, in care fosforul este substituit prin arsen. Mult timp s-a considerat ca viata nu poate exista fara cele sase elemente esentiale: carbon, hidrogen, azot, oxigen, fosfor si sulf. Asa cum sublinia cercetatorul Marc Kaufman: „Toate formele de viata de pe Pamant – de la microbi la elefanti si la noi insine – se bazeaza pe un singur model genetic, in care elementul fosfor este unul dintre cele sase componente esentiale. Pana acum, peste tot unde ne-am uitat pe Pamant, viata utiliza acelasi cod genetic si aceleasi caramizi constitutive, parand ca ne tragem dintr-un stramos comun. Dar acum cercetatorii au descoperit o bacterie care are cinci dintre aceste elemente esentiale, dar fosforul este in fapt inlocuit prin varul sau – asemanator dar toxic – arsenul” in chiar lantul sau ADN, adica in fundamentul inmultirii sale.
Bacteria cu arsen – GFAJ-1 – a fost descoperita in sedimentele de pe fundul lacului Mono, aflat in Parcul National Yosemite (California), lac socotit pana acum una dintre cele mai putin propice medii pentru gazduirea vietii. De ce este aceasta descoperire importanta pentru studiul vietii extraterestre? Deoarece oamenii de stiinta considerau ca viata poate fi cautata in Cosmos doar acolo unde se gasesc toate cele sase elemente: carbon, hidrogen, azot, oxigen, fosfor si sulf. Incepand de azi vom avea o perspectiva mai larga, intelegand ca pot exista si alte forme. NASA a descoperit pana acum numeroase planete in Univers ale caror atmosfere nu contin cele sase elemente iar acestea au fost socotite improprii vietii. La ora actuala suntem obligati sa ne revizuim aceasta abordare.
Asa cum mentiona biochimista NASA Felisa Wolfe-Simon, aceasta descoperire arata ca „viata, asa cum o cunoastem, ar putea fi mult mai flexibila decat presupunem in general sau decat ne-am putea imagina”. Oamenii de stiinta au gasit viata in izvoare in care apa fierbea, ca si la kilometri sub gheata. Viata microbiana pare sa fie capabila sa traiasca intre toate aceste extreme, ceea ce sugereaza ca ea supravietuieste probabil pe nenumarate planete. Iar in Universul cunoscut sunt circa o suta de miliarde de galaxii, fiecare continand in medie o suta de miliarde de stele…
DAN D. FARCAS
Comentarii