Cât cântareste Pamântul?

           Daca aceasta intrebare trebuie sa fi revenit din când in când pe buzele oamenilor, macar ca o curiozitate, ea s-a pus intr-un cu totul alt fel de trei secole incoace, adica de când Isaac Newton si-a formulat celebra sa lege a atractiei universale. Nimeni nu a reusit insa pâna acum sa dea un raspuns precis.

           Daca aceasta intrebare trebuie sa fi revenit din când in când pe buzele oamenilor, macar ca o curiozitate, ea s-a pus intr-un cu totul alt fel de trei secole incoace, adica de când Isaac Newton si-a formulat celebra sa lege a atractiei universale. Nimeni nu a reusit insa pâna acum sa dea un raspuns precis. Recent, un grup de cercetatori americani a anuntat Societatea Americana de Fizica asupra unui prim rezultat final precis: 5972 miliarde de miliarde de tone. Cu 10 miliarde de miliarde mai putin decât se credea pâna acum!
           Ce legatura au toate acestea cu Newton? Simplu. In formula sa, a „gravitatiei universale”, apare celebra constanta K, numita „constanta atractiei universale”. Valoarea lui K a fost calculata pentru prima oara de Henry Cavendish in 1798, dar cu o eroare de 1 la suta. Fizicienii americani si-au indreptat insa atentia asupra fortelor foarte mici, „cele care apar la nivelul unei bacterii”, cum spun ei. Masurându-le, au putut recalcula valoarea constantei K. Si, in acest fel, au putut… cântari Pamântul!
           Ce valoare are noua descoperire? Ea reprezinta un pas important pe drumul care speram sa ne duca nu doar la calcularea densitatii corecte a Pamântului, ci si la calculul exact al vârstei Cosmosului, la definitivarea teoriei Marii Unificari, cea care explica de ce si cum la inceput toate cele patru forte cunoscute astazi in Natura, fortele tare si slaba, alaturi de mult mai cunoscutele forte electromganetica si gravitationala, erau una singura.
           Cântarind Pamântul nu facem doar sa-i aflam cu precizie greutatea, ci reusim si sa intelegem mai bine fortele care guverneaza Universul!