Sunt aparate de zbor extraordinare in plan tehnologic, dar, cu toate astea, vulnerabile. Istoria experientelor spatiale ale NASA a fost marcata de evenimente tragice care au revizuit programul spatial american. In linii mari, misiunile navetelor care si-au atins partial scopul si au suferit avarii sau accidente, au fost legate de plasarea pe orbita a telescopului spatial Hubble, de plasare pe orbita in apropierea unor planete a sondelor spatiale, de deservire a Statiei Spatiale Internationale si MIR sau utilizate in scopuri militare, de explorare a unor planete, sateliti etc. Atlantis a decolat la inceputul lunii iunie a.c. din Cape Canaveral, Florida. E ultima oara, probabil, cand flacarile unei navete spatiale americane se vor reflecta in apele raului Bsanana, din apropierea bazei spatiale din desertul Mojave.
Un moment special pentru o misiune clasica. Atlantis va transporta spre Statia Spatiala Internationala (SSI) un modul, denumit Raffaelo, incarcat cu logistica necesara unor experiente stiintifice. Dupa ce-si va indeplini misiunea, se va retrage, inchizand astfel ultima fila din istoria spatiala americana, pe termen lung, care a debutat in urma cu 40 de ani. Si asta pentru ca misiunile anterioare, extrem de costisitoare, nu au fost pe deplin motivate, iar pe de alta parte, pentru ca SUA continua sa treaca printr-o criza economica de proportii. Apollo, de pilda, a inghitit sume colosale si asta in timp ce razboiul din Vietnam a afectat serios bugetul SUA, NASA fiind nevoita in aceste conditii sa reduca cheltuielile si, la propunerea lui Nixon, sa proiecteze o naveta spatiala reutilizabila care sa zboare intre Pamant si o statie spatiala. A fost proiectat un model capabil sa realizeze 50 de zboruri pe an, durata sa de viata fiind de doi ani. Pretul unui drum dus-intors a fost evaluat la 10,5 milioane de dolari.
Avatarurile unui calcul electoral
Decizia sa nu se referea la un obiectiv spatial important ci facea parte dintr-un calcul electoral. Pentagonul s-a gandit insa la faptul ca un astfel de aparat ar putea captura sateliti spioni. A fost construita o macheta in marime naturala cu o lungime de 37 de metri, o anvergura de 24 de metri si o greutate de 68 de tone, fiind capabila, in varianta functionala, sa transporte o incarcatura utila de 30 tone si 7 astronauti. Cele 3 motoare i-ar fi permis sa atinga o viteza de 28.000 km/h pana la o altitudine de 1000 kilometri. Este vorba despre macheta navetei Enterprise care a efectuat un zbor (neavand sistem de propulsie) purtata de un Boeing 747, la o altitudine de 6000 metri. Lucrarile s-au oprit aici, proiectul fiind anulat.
Pasi spre apus
In aprilie 1981, NASA lanseaza prima naveta spatiala – Columbia – cu doi astronauti la bord care o vor testa timp de 50 de ore pe orbita. Un zbor incununat de succes. Dupa doua zile, naveta a aterizat intr-un lac secat din baza Edwards, fiind preluata de un Boeing 747 si instalata intr-un hangar de intretinere pentru a se inlocui diverse elemente care au fost afectate, in vederea noului zbor, in special o parte din placile din siliciu care o acopereau (in total, 30.000) pentru a o proteja de temperaturile de pana la 2000sC din timpul reintrarii in atmosfera, care au tendinta de a se dezlipi, punand carlinga in pericolul de a fi perforata. Dupa fiecare zbor, au fost constatate o serie de puncte slabe, costul reparatiilor si al zborului ajungand la 300-400 milioane de dolari. In primii 12 ani de existenta, naveta n-a efectuat decat 52 de zboruri din cele 580 prevazute. In final, misiunile acesteia au fost anulate.
NASA a mizat apoi pe Discovery (prima lansare, in 1984) dar, fatalitate, in ianuarie1986, naveta a explodat, ucigandu-i pe cei 7 membri ai echipajului dupa doar 73 de secunde de zbor. Dupa ani de entuziasm si de deceptii, flota celor 3 navete restante – Columbia, Atlantis si Discovery – e imobilizata timp de doi ani si 8 luni. O noua naveta va aparea insa pe scena: Endeavour. In februarie 2003, America e bulversata de o noua drama: dezintegrarea navetei Columbia, in timp ce traversa atmosfera la intoarcere. Dupa aceasta tragedie, urmeaza inca 2 ani si 6 luni in care navetele sunt imobilizate la sol. In 2004, G.W. Bush decide ca acestea sa fie retrase incepand cu 2010, dupa ce Statia Spatiala Internationala (SSI) va fi finalizata. In schimb, e lansat programul Constellation, de reintoarcere pe Luna, in 2020. Presedintele Barack Obama nu vede insa cu ochi buni reeditarea istoriei spatiale, motivand lipsa subventiilor si absenta inovatiilor tehnologice, asa incat va renunta la programul Constellation. Presedintele da totusi unda verde realizarii, incepand cu anul 2015, a unui succesor al navetei, intr-o varianta imbunatatita, pentru o misiune de explorare a planetei Marte. Detaliile oferite au fost insa sumare. Iar reactiile observatorilor, pesimiste.
Sectorul privat preia stafeta
Onoarea patata a cuceririi spatiului ar putea fi spalata, de pilda, de Space X sau Orbital Science, realizate de societati private destinate transportului comercial pe orbita. In decembrie 2010, Space X a testat cu succes capsula Dragon, transportata de noua racheta Falcon 9, realizate in ultimii 4 ani cu un cost de doar 800 milioane de dolari. Capsula, cu un diametru de 3,6 metri, poate incarca 3,3 tone de materiale, fiind dotata cu un sistem de ghidare care ii permite instalarea pe SSI si care poate aduce incarcaturi utile la sol si chiar doi astronauti. Alte proiecte au fost selectionate pentru a fi realizate de Boeing, Science Nevada si Blue Origin.
DORIN MARAN
Comentarii