Ioannis Metaxas a fost un general grec, numit prim-ministru al Greciei in aprilie 1936 si autoproclamat dictator cateva luni mai tarziu. Venirea lui la putere a fost posibila ca urmare a ascensiunii partidului comunist, de care regele George al II-lea se temea extrem de mult. In conditiile in care riscul unei lovituri de stat a comunistilor devenea tot mai mare, parlamentul grec a acceptat numirea lui Metaxas ca premier. Grevele masive din luna mai i-au permis acestuia sa declare stare de urgenta in intreaga tara. El a suspendat parlamentul, pe termen nedefinit si a abrogat anumite libertati cetatenesti prevazute in Constitutie.
Pe 4 august 1936, Metaxas a instaurat un regim personal, iar propaganda oficiala l-a prezentat drept „primul taran”, „primul muncitor” si „parinte al natiunii”. Generalul a adoptat titulatura de Arhigos, „Capitan” si a pretins ca va conduce „a treia civilizatie elenica”, dupa Grecia Antica si Imperiul Bizantin. Inspirandu-se din modelul fascist al lui Mussolini, Metaxas a interzis partidele politice, grevele si a introdus cenzura presei. Unitatea natiunii elene nu putea fi obtinuta, sustinea el, decat prin abolirea sistemului parlamentar, care o dezbinase pana atunci.
In scurt timp, ministerul Securitatii a fost capabil sa distruga partidul comunist, arestandu-i liderii si distrugand pana si literatura socialista si nu numai, considerata „antigreceasca”. Cu acest prilej au fost arse carti de Freud, George Bernard Show si chiar Goethe! Pe tot parcursul regimului sau despotic, generalul s-a bazat pe sprijinul armatei si al regelui. Pe plan extern, a incercat sa adopte neutralitatea, dar atunci cand Mussolini i-a cerut unele concesii teritoriale, el a raspuns, sec: „Ohi!” (Nu!), ziua de 28 octombrie 1940 devenind, de atunci, pentru greci, „Ziua Nu-ului”. Cateva ore mai tarziu, trupele italiene invadau Grecia. Metaxas nu va apuca sa vada sfarsitul acestui conflict, decedand, pe 29 ianuarie 1941, din cauza unei septicemii.
GABRIEL TUDOR
Comentarii