Estul indepartat al Anatoliei este pamântul unor numeroase frontiere si locul de intretaiere al stravechilor drumuri comerciale. Pe un asemenea drum este situat micul oras Dogu Beyazit, numit astfel in memoria lui Beiazid’i Bistami, conducatorul religios al turcilor anatolieni din secolul al VIII-lea. Orasul reprezinta cea mai importanta poarta comerciala deschisa spre Iran, fiind situat suficient de aproape de granita. Are o pozitie superba, cu vedere spre muntele Ararat si acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a ridicat aici un palat fortificat pe coama unui deal, la circa 8 kilometri in sud. Fiind construit pe drumul caravanelor, palatul trebuia inzestrat cu toate facilitatile dorite de negustorii din vremea respectiva si cu un sistem de aparare, care le asigura securitatea in vremuri tulburi.
Constructia a inceput in 1684, la ordinul guvernatorului otoman al provinciei, Colak Abdi Pasa. A fost completat in 1678 (anul 1199 in calendarul islamic) de catre fiul sau Ishak (Isaak) Pasa Saray, al carui nume este inscris deasupra usii de intrare in harem. Palatul se inalta pe o platforma naturala, deasupra orasului, având o singura poarta de intrare spre coama domoala din est, in vreme ce laturile celelalte domina coastele abrupte ale dealului.
Intrarea rectangulara pare larga si este impodobita cu un arc impunator dar poarta propriu-zisa este suficient de mica, din motive de securitate. Zidurile care inconjoara constructia sunt asemanatoare tuturor zidurilor de aparare ale palatelor construite in perioada respectiva. Palatul are 366 de camere si este ridicat pe doua nivele.
Amestecul exotic al constructiei face imposibila diferentierea dintre elementele persane, otomane si chiar armene. Proportiile sale demonstreaza insa ca arhitectii veniti din regiuni si chiar tari diferite si-au adus fiecare contributia proprie. In curtea interioara se inalta odinioara domul moscheii lui Ishak Pasa. Constructia respectiva se afla astazi intr-o stare de ruina avansata, dar zidurile ei sunt inca de doua ori mai inalte decât ale palatului. Remarcabile sunt ornamentatiile minaretului de piatra si cele ale ferestrelor.
Palatul propriu-zis adaposteste apartamentele rezervate barbatilor, haremul, marea sala de primire, baia, brutaria, pulberaria si inchisoarea. Deasupra zidurilor se inalta turnuri piramidale, constituind veritabile puncte de observatie. Palatul iti ofera o rememorare a anilor tulburi din istoria Turciei.
Ca toate constructiile islamice oferea un adapost sigur locatarilor din interior fara ca exteriorul sa impresioneze prin ornamentatii deosebite cu exceptia ancadramentului portii. Interioarele sunt impodobite insa cu stucaturi, coloane, picturi, creând acea atmosfera specific orientala.
Muntele Ararat, aflat in apropiere adauga un plus de frumusete palatului. Muntele, la ale carui poale se crede ca s-a oprit corabia lui Noe, are o inaltime de 5156 m si intregul masiv ocupa o suprafata uriasa. Este un munte vulcanic, asa cum sunt si ceilalti munti din zona si in urma cutremurului din 1840 a fost distrus satul Aguvi din zona respectiva, un sat cu o populatie de 2000 de locuitori. Vârfurile muntelui sunt vesnic acoperite cu zapada si ascensiunile sunt posibile numai in luna august. In acest cadru de o stranie frumusete palatul lui Ishak Pasa, dominând orasul Dogu Beyazit pare fixat in vesnicie, acea vesnicie pe care numai piatra ti-o poate sugera.
IRINA STOICA
Comentarii