Despre Muzeul Orsay din Paris se spune ca „e cel mai frumos din lume”. Nu o spun doar parizienii si francezii in general, ci o multime de oameni de arta de pe alte meleaguri. Desigur, nu se discuta despre calitatea exponatelor (deosebit de valoroase de altfel) ci despre spatiul si modul in care sunt expuse. Afirmatia pare usor copilareasca, dar cine calca pragul acestui muzeu iese de acolo, de cele mai multe ori, convins de adevarul ei. Cu toate acestea nu s-ar putea spune ca Muzeul Orsay nu are concurenti seriosi, cel putin in ceea ce priveste „frumusetea”.Unul dintre acesta este fara indoiala Muzeul de Arta si Industrie André Diligent din Roubaix.
Roubaix este un orasel din nordul Frantei, foarte apropiat de Lille, atât de apropiat incât multi le considera alcatuind aceeasi aglomeratie urbana, mai ales ca poti ajunge aici cu metroul luat din fata Muzeului de Arta din Lille. Istoria muzeului din Roubaix este destul de agitata.
In 1835 in oras a fost intemeiat Muzeul Industrial (textil) care in 1862 si-a deschis o sectie de arta, iar in 1889 a intrat sub tutela statului devenind Muzeul National din Roubaix. Din nefericire, in 1940 muzeul a fost inchis din lipsa de fonduri, dar in 1965 a fost creata asociatia „Prietenii Muzeului” si in 1990 a fost organizata o sala in primaria oraselor, sala care prefigura viitorul asezamânt de arta.
Au urmat o serie de studii si, in 1994, a fost lansat un concurs pentru amenajarea viitorului muzeu. Concursul a fost câstigat de nimeni altul decât de Jean-Paul Philippon, arhitectul Muzeului Orsay. Locul ales pentru gazduirea noului asezamânt a fost piscina orasului, una dintre cele mai frumoase piscine din Franta, folosindu-se de asemenea aripile cladirii, odinioara cabine ale baii publice. Sala de primire si cea dedicata expozitiilor temporare au ocupat salile vechii fabrici de tesaturi in cadrul careia functionase piscina. Aripile laterale ale constructiei, de fapt fosta sala de baie, adapostesc bogatele colectii de pictura si sculptura, arte aplicate, arte decorative, textile si moda.
Sculptura pare sa fi fost cel mai aproape de inima creatorilor muzeului. Inca de la deschiderea acestuia, colectiile de sculpturi moderne ocupa un loc de cinste in toate salile. Sunt expuse opere de Rodin, Camille Claude, Mérignargues si multi altii. Peretii sunt impodobiti cu pânze semnate de Vuillard, Bonnard, Dufy, Delacroix toate exprimând fascinatia pentru frumusetea lumii inconjuratoare, o paleta larga de forme si culori reprezentând personaje, obiecte, peisaje, animale.
Un efect deosebit a fost obtinut prin folosirea vechilor cabine de dus. Cu usi de sticla, oferind privitorului o imagine larga, acestea sunt rezervate artelor aplicate si decorative. Prezentarea se face in ordine cronologica si interiorul acestor cabine contine un numar redus de obiecte, de multe ori unul singur, reliefându-i-se astfel frumusetea. Etajul al doilea al muzeului expune textile si colectii de moda, imprimeuri indraznete, materiale elegante, dar piesa de rezistenta a muzeului o constituie piscina care da si numele muzeului. Aflata in mijlocul cladirii, strajuita de porti de piatra lucrate in filigran cu motive geometrice, inconjurata de balcoanele celor doua etaje, cu balustrade concepute in acelasi stil geometric, prezinta deasupra portilor doua vitralii in raze galbene si aurii, permitând luminii sa cada asupra bazinului in care apa curge continuu.
Pe marginea apei, siruri de statui asezate in trepte se oglindesc in unde. Intregul muzeu conserva elemente arhitecturale, pictura si sculptura din secolele XIX-lea mai ales cafeneaua cu peretii imbracati in lemn de acaju. In prelungirea ei se afla o gradina cu plante textile, o biblioteca si un centru de documentare completeaza ansamblul, iar cursurile speciale care se tin aici indruma pasii iubitorului de frumos deopotriva spre pictura si sculptura, spre moda si croitorie.
IRINA STOICA
Comentarii