Ucisi de nisip. In timp ce explorau un stravechi depozit de nisip din Djadokhta (Mongolia), membrii unei echipe de paleontologi au identificat un cuib fosilizat in care se aflau 15 schelete ale unor pui de dinozauri apartinand unei specii ierbivore, de mica talie, care vietuia in campiile nisipoase din actualul desert Gobi in urma cu 75 milioane de ani si care si-au gasit sfarsitul la varsta de aproximativ un an. O premiera nationala avand in vedere faptul ca toate cuiburile de dinozauri descoperite in Mongolia contineau doar oua de dinozauri. Scheletele erau orientate in aceeasi directie, o curiozitate pe care specialistii nu si-o pot explica. O ipoteza a fost insa formulata. Corpurile micutilor ar fi fost asezate in cuib pentru a li se asigura protectie in conditiile in care s-a pornit o puternica furtuna de nisip si care le-ar fi orientat in directia vantului. O furtuna de nisip care a acoperit cuibul. Multa vreme s-a presupus faptul ca dinozaurii si crocodilii paraseau definitiv cuibul dupa ce depuneau ouale. Un punct de vedere, revizuibil.
Tenebrele unui ritual aztec
Aztecii recurgeau adesea la ritualuri de sacrificare pentru a-si imbuna zeii, convinsi fiind ca puritatea copiilor reprezinta cea mai mare ofranda adusa nevazutilor stapani ai lumii. Langa un lac din situl arheologic Sillustani aflat la 1300 kilometri de Lima, au fost descoperite marturii ale sinistrelor ritualuri (apartinand culturii kolla), mai exact ramasitele pamantesti ale unui numar de 44 de copii cu varste cuprinse intre cateva zile sau saptamani si trei ani. Toate osemintele, vechi de 600-700 de ani, aveau in dreptul pieptului o piatra de origine vulcanica si erau inconjurate de ofrande adiacente: vase si obiecte din lut, unelte, alimente… Pe o parte din obiectele din ceramica erau pictate scene de razboi. Copiii au fost sacrificati pentru a asigura victoria luptatorilor kolla intr-un conflict cu un trib dusman.
Ac de pescuit preistoric
Cativa cercetatori de la Universitatea Nationala din Australia au facut o descoperire atipica intr-o pestera din Ierimalai, regiunea Tomorul Oriental (Asia de sud-est): un ac de pescuit, cu o anvergura de 14 milimetri, confectionat dintr-o cochilie cu o vechime de 16.000-23.000 de ani, in jurul caruia se aflau mii de oase de peste. Un obiect pretios, cel mai vechi de acest gen descoperit vreodata, care atesta faptul ca oamenii preistorici stapaneau aceasta metoda a pescuitului in ape adanci si ca erau artizani de mare finete si precizie.
Din pacate nu s-au gasit alte instrumente de pescuit (e interesant de stiut din ce isi confectionau firul de care legau acul de undita). Cu siguranta isi confectionau si ace de dimensiuni mai mari pentru a captura pesti de talie mare, cum ar fi, de pilda tonul. Dincolo de aceste considerente, pestera constituie o dovada a celei mai vechi prezente umane in insulele din regiune aflate pe ruta de migratie dinspre nord spre sud pe care o urmau primii oameni care au populat Australia.
Un nou mormant regal?
O echipa de arheologi mexicani se afla in situl Templo Mayor (din Mexico) unde a descoperit o platforma ceremoniala circulara, din piatra, construita prin 1470, pe care erau asamblate sculpturi reprezentand capete de sarpe si sub care se afla ruinele unei constructii. (In epoca de inflorire a civilizatiei aztece, Templo Mayor era un complex arhitectural dominat de doua piramide in care se desfasurau diverse ceremonii regale.) Arheologii, care se afla la inceputul sapaturilor, presupun ca e vorba de un mormant regal. Daca primele indicii vor fi confirmate de realitate, in istoria arheologiei legata de imperiul aztec, va fi consemnata cea de-a doua descoperire de acest gen.
DORIN MARAN
Comentarii