Una dintre cele mai vechi organizatii secrete criminale din lume, cunoscuta drept Mafia, îsi revendica originile înca din Evul Mediu culminant, când ocupatia franceza din Sicilia a trezit furia populatiei. Legenda spune ca rebeliunile siciliene din secolul XIII (pornind din 1282) aveau urmatoarea lozinca, al carei acronim este MAFIA: „Morte Alla Francia, Italia Anela” (moarte Frantei doreste Italia). Istoricii sunt sceptici în aceasta privinta, mai ales ca în sudul Italiei exista denumiri specifice regiunilor, si anume: Cosa Nostra (Sicilia, în general), Stidda (sudul Siciliei), Camorra (regiunea Campania), Ndraghetta (Calabria), Sacra Corona Unita (regiunea Apulia). Magistrati italieni sustin ca „Mafia” este, de obicei, un nume folosit abuziv.
De la onorabilitate la detinerea controlului
Aparenta onorabilitate îsi are originile în pretextul care a declansat Rebeliunile credinciosilor sicilieni” (Vespri siciliani) din 1282. Aflata sub ocupatia lui Charles I de Anjou, sicilienii s-au revoltat când o italianca a fost hartuita de un soldat francez. Au urmat lupte sângeroase între localnici si trupele de ocupatie, soldate cu mari pierderi din partea acestora. Ulterior, de-a lungul Evului Mediu, problema care nastea mereu conflicte era cea a marilor proprietari de pamânturi, care voiau sa detina controlul asupra populatiei tot mai saracite si predispuse la revolte. Înca din acele vremuri, marii latifundiari îsi organizau armate proprii pentru apararea prin violenta si intimidare a intereselor. De multe ori, ei îsi uneau fortele împotriva unor dusmani comuni sau, dimpotriva, duceau razboaie între ei pentru suprematie. Acest gen de comportament este, cel mai probabil, la originea societatilor secrete criminale din Sicilia si din regiunile din sudul Italiei.
Termenul de „mafiot” a aparut pentru prima oara în 1863, în piesa de mare succes „I mafiusi di la Vicaria”, de Giuseppe Rizzolto si Gaetano Mosca. Era vorba despre o organizatie criminala a unor detinuti, cu ritualuri secrete de initiere si „reguli stricte”. Raspândirea în toata Italia a piesei a usurat adoptarea noului cuvânt. În mod oficial, prefectii din Palermo se refereau la mafioti prin sintagma „secte de hoti”. Prima mentionare oficiala într-un raport a facut-o prefectul de Palermo Filippo Antonio Gualterio, în anul 1865. De atunci era limpede pentru toata lumea ce înseamna „Mafia”, desi organizatiile însele nu foloseau acest termen.
Cosa Nostra, dulce casa…
Mafia siciliana se numeste de fapt „Cosa Nostra” (expresie folosita în interiorul gruparii), asa cum au declarat de multe ori „pentiti”, adica aceia care au acceptat sa colaboreze cu justitia când au fost arestati. Cosa Nostra înseamna, în traducere libera „Asta ne apartine (numai) noua”. Sensul este dat de politica marilor latifundiari care duceau „munca de convingere” cu populatia sa nu colaboreze cu autoritatile, caci pamânturile le apartineau numai lor. Sub acest nume a ajuns în SUA.
Prin 1900-1901, un raport al sefului politiei din Palermo amintea ca a identificat opt clanuri de „mafiusi” (în siciliana) si 670 de membri. Aceste clanuri duceau lupte interfamiliale, dar se uneau atunci când era vorba despre sustinerea politica a unui magistrat favorabil lor. Clanurile îsi promovau proprii oameni politici, dar si oameni în justitie, ajungându-se astfel la un control cvasitotal al situatiei economice din Sicilia. Actiunile banditesti trebuiau oprite. Cel care a avut o mare victorie asupra lor a fost Benito Mussolini, devenit prim ministru în 1922. Despre asta, în numarul viitor.
PAUL IOAN
Comentarii