Pentru a-si asigura popularitatea, imparatii romani ofereau alimente, circ – panem et circenses – libertate si placeri, de la imbaiatul in terme cu facilitati suplimentare pâna la urmarirea luptelor gladiatorilor care se desfasurau in strada, in arene, apoi in incinta Coliseumului. Asta nu inseamna ca in Roma, ca si in alte orase sau cetati ale Republicii si apoi ale Imperiului, cetatenii traiau intr-o permanenta sarbatoare. Practicau diverse meserii, lucrau pamântul, aveau obligatia de a studia arta razboiului, de a participa la antrenamente fizice si de lupta. Unele cartiere erau desemnate pentru practicarea diverselor meserii: confectionarea de bijuterii, obtinerea parfumurilor, gastronomie, morarit, confectionarea de haine si uniforme militate, armuri, armament etc. Serviciile publice erau propuse si organizate, sub arcadele forurilor, de senatori, avocati, notari.
Termele erau emblematice in contextul petrecerii timpului liber. Primii care le-au conceput si construit au fost grecii. In secolul I d.Ch., sub domnia lui Augustus, si Roma beneficiaza de aceste bai publice. Cele mai mari si mai luxoase vor fi construite in timpul domniei lui Diocletian, ornamentate cu marmura si mozaicuri, in care clientii beneficiau de diverse servicii pentru care azi se platesc bani grei: masaj, epilare, tratamente cosmetice cu uleiuri. De pilda, pe colina Viminal a fost inaugurata in anul 306 o terma (250/180 metri) care asigura confortul unui numar de 3000 de persoane, fiecare platind, simbolic, un sfert de as (câteva centimi de euro), unde se imbaiau, faceau sauna, conversau.
Existau terme pentru fiecare sex dar si mixte, extrem de atractive pentru curtoazie. Alte complexe auxiliare erau destinate sportului, plimbarilor, lecturii. In exterior erau amenajate terenuri (palestre) acoperite cu nisip unde puteau face sport (lupte corp la corp, atletism etc.). Vestiarele erau pazite pentru a le asigura linistea (furturile erau frecvente in Roma). Nu doar simplii cetateni veneau aici, ci si demnitari, bogatasi, insotiti uneori de propriii sclavi. Unele complexe erau prevazute si in interior cu sali pentru practicarea unor jocuri, in special, cu mingea.
Cetatenii Romei erau captivati si de jocurile de noroc, care aveau loc in taverne, pe strazi, pe treptele templelor, cu toate ca erau interzise, exceptând zilele in care aveau loc Saturnaliile. Numai ca interdictia nu era respectata atâta vreme cât nu se luau masuri impotriva lor. Cel mai popular era jocul cu zaruri, practicat frecvent si de Augustus, care intr-una din zile s-a plâns apropiatilor ca a pierdut in câteva ore 20.000 de sersteti!
Dincolo de toate acestea se derulau sarbatorile dedicate zeilor, cu muzica, dans, spectacole de pantomima, curse de care, lupte intre soldati inarmati etc., sarbatori oficiale care se derulau de-a lungul a 175 de zile pe an!
DORIN MARAN
Comentarii