Este absolut firesc ca primavara sa ne încânte si sa ne impregneze fiinta cu optimism si pofta de viata, însa suntem obligati si sa acceptam o realitate deloc agreabila: alaturi de astenie si gripe târzii, acesta este anotimpul în care gastritele recidiveaza si se manifesta din plin. Persoanele cele mai predispuse la aceasta afectiune sunt cele care au o alimentatie dezechilibrata (de pilda, manânca o data pe zi), fumeaza, consuma cafea în exces ori au un nivel ridicat de stres.
Gastrita este o inflamatie a mucoasei care acopera peretii stomacului. Cauzele sale cele mai frecvente sunt administrarea de medicamente (mai ales antiinflamatoare), consumul de alcool si de alimente agresive pentru tubul digestiv, prezenta bacteriei Helicobacter pylori în stomac, privarea de somn sau un nivel ridicat al stresului psihic. Prezenta unuia sau mai multora dintre acesti factori duce la aparitia gastritei, care evolueaza spre ulcer, daca nu e tratata la timp. Durerile si arsurile stomacale, starile de greata, balonarile, ametelile si chiar varsaturile constituie simptomele specifice gastritei. Desi nu se poate aprecia cu exactitate cu cât creste primavara numarul cazurilor, este cert ca gastrita reprezinta o afectiune de sezon, deoarece acum consumam mai multe fructe si legume, care cresc aciditatea gastrica.
Pe lânga alimentele iritante (condimente, produse cu aditivi alimentari), de aparitia inflamatiei mucoasei stomacului sunt responsabili si alti factori, între care se numara si infectia cu Helicobacter pylori, bacterie care afecteaza peste 75% din populatia globului si trebuie stiut ca aceasta reprezinta principala cauza pentru aparitia cancerului de stomac. Foarte îngrijorator este faptul ca, în 70% din cazuri, prezenta bacteriei este asimptomatica.
La fel de important este si ca o categorie vulnerabila aparte o constituie persoanele de peste 60 de ani: jumatate din acestea sufera de gastrita. Dar, mare atentie: boala poate aparea si fara manifestari clinice. De obicei, in legatura cu problemele legate de sanatatea stomacului avem impresia ca stim sa le rezolvam ori macar sa le amelioram, însa (si) la acest capitol trebuie sa avem în vedere o regula stricta: automedicatia este totalmente contraindicata. Consultul medical, chiar al medicului de familie, poate evita aparitia complicatiilor grave de genul ulcerului gastric si duodenal, însa endoscopia ramâne analiza prin care poate fi pus diagnosticul cert de gastrita. Aceasta metoda permite vizualizarea pe un monitor de catre medicul gastroenterolog a mucoasei, esofagului, stomacului si duodenului. Concret, se introduc pe gura fibre optice, cu ajutorul unui tub flexibil subtire. Uneori, este necesara si biopsia, pentru determinarea exacta a cauzei inflamatiei. Exista doua tipuri de gastrita: una acuta (se vindeca prin eliminarea factorilor declansatori) si una cronica (poate persista multi ani si se poate agrava daca nu este tratata, ducând chiar la aparitia cancerului de stomac).
Tratamentul medicamentos al gastritei acute se stabileste în functie de etiologia sa. Când se evidentiaza existenta germenului Helicobacter pylori în mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a infectiei. Fiind vorba despre o problema a sistemului digestiv, se întelege însa ca la fel de importanta este si alimentatia bolnavului. Precizarea regimului alimentar pentru prevenirea si tratarea gastritei sau a ulcerului se face ghidându-ne dupa trei reguli de baza: l evitarea agresorilor (alimente si substante care favorizeaza aparitia acestor boli); lindividualizarea stricta a alimentatiei (singura modalitate de a afla care alimente ne ajuta în lupta cu aceasta afectiune este experimentarea direct); l folosirea alimentelor-medicament (preponderent a celor alcaline – obtinute din varza, cartof, morcov, sfecla rosie, castravete, urzica; si a celor „reci“ – smântâna, iaurtul, laptele dulce, dar si condiment precum menta, fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blânde, preferabile condimentelor clasice).
Exista si alimente potrivnice vindecarii si deci de care trebuie sa ne ferim: – alcoolul (se va elimina complet, în toate formele); – fumatul (factor de risc pentru aparitia gastritei sau a ulcerului, dar si pentru evolutia acestora spre cancer); – zaharul si dulciurile concentrate (favorizeaza dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori în stomac); – mezelurile din comert si carnea conservata (contin nitriti, aditivi sintetici extrem de agresivi pentru tubul digestiv); – aditivii alimentari sintetici – în special amelioratorii de gust si de aroma, conservantii irita mucoasa gastrica si declanseaza o hipersecretie de sucuri acide. Explozia de cazuri de gastrita din ultimele decenii este cauzata în buna masura de alimentele îmbogatite cu E-uri!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii