Am scris in cateva randuri, chiar in aceasta pagina, ca unele teorii legate de nasterea Universului, de forma lui si chiar de celebrele „gauri negre” sunt teorii vechi care ar trebui revizuite pentru ca sunt multe teorii mai noi care le infirma. Ca sa nu mai vorbim ca, neputand fi demonstrate, ele par simple improvizatii stiintifico-literare, supozitii fara fundament. Am publicat recent parerile unor cercetatori americani legate de faptul ca, practic, Big Bang-ul, Explozia Initiala care ar fi nascut Universul, nu a existat. Am amintit si opinia lui Einstein legata de acest subiect in care nu credea. Am avut surpriza de a constata ca si cercetatori romani si-au exprimat indoiala fata de existenta unui Big Bang, respingand teoria sacrosanta. Liviu Filimon este un asemenea cercetator.
El a publicat in 2013 o lucrare tiparita la Bacau de Editura Didactica si Pedagogica, intitulata Bazele stiintifice ale cosmologiei, un volum care cuprinde o culegere de articole consacrate fundamentarii cosmologiei ca stiinta. Articole extrem de interesante, toate, dar ne-am oprit asupra celui legat de geneza si natura Universului care abordeaza teoria Big Bang-ului scotand in relief cateva paradoxuri. Prezentam, aproape integral, acest articol care aduce argumente de nerespins. (George Cusnarencu)
Nasterea unui lucru care nu s-a nascut
«Teoria Big Bang-ului s-a bazat pe observatia ca materia este formata din particule atat de mici (electronul are masa de aprox. 1/1836 din masa protonului) incat se poate presupune ca Universul era initial inert si redus ca intindere. Este adevarat ca particulele elementare sunt mici, dar in stare naturala, ele ocupa un spatiu mare, fara de care, rotirea lor pe orbitele sistemelor atomice n-ar fi posibila. De exemplu, spatiul din interiorul unui atom poate fi comparat cu un teren de fotbal in mijlocul caruia un mar (nucleul) se invarte in jurul axei sale, iar la tusa, se roteste un sistem de particule (electronii) cat o cireasa de mare. De asemenea, trebuie mentionat ca cele 200 miliarde de stele care se rotesc in jurul axei galaxiei se intind pe un spatiu enorm (100000 ani-lumina diametru), iar in Univers sunt miliarde de miliarde de astfel de galaxii. Deci, ipoteza unui bot de materie in care era ingramadit tot Universul la momentul initial este o plasmuire absurda, paradoxala.
La fel de absurda este afirmatia ca botul de materie initial, cat o portocala de mic, era inert, lipsit de miscare. Desigur, aceasta teorie e un paradox in sensul ca se elimina miscarea din materia primordiala care explodeaza, adica energia care ar fi putut genera explozia. Intr-adevar, e absurda afirmatia ca poate exploda materia unui corp (masa Universului) inert, lipsit de spatii interioare care altfel ar fi permis particulelor sa alerge pe orbite (fotonii, neutrinii), sa sara de pe o orbita pe alta (electronii) sau sa paraseasca sistemele atomice (radiatii). Din pacate, eliminarea celor trei forme de miscare, ce constituie de fapt energia Universului, exclude explozia presupusa. Conform postulatului: „Ex nihilo nihil”, formulat de Avogadro dar si de Parmenides, un corp inert nu poate sa se miste, sa explodeze… de la sine. Astfel, aceasta teorie a genezei prin explozie este infirmata prin contradictia paradoxala dintre energizarea Universului (declansarea Big Bang-ului) si excluderea din pretinsul bot primordial a oricaror elemente purtatoare de energie (particulele elementare fugitive).
Universul nu are inceput
In realitate, Universul nu are inceput, a existat dintotdeauna (nu de 15 miliarde de ani cum cred adeptii acestei teorii). El are aceeasi masa, e la fel de intins si de incarcat energetic. S-a invartit de o infinitate de ani in jurul axei sale generand ponderabilitatea corpurilor numita impropriu „atractie gravitationala”. Cel de-al doilea paradox al teoriei Big Bang-ului este legat de deplasarea particulelor emise de explozie. Conform legilor fizicii, particulele rezultate din explozia unui obiect static se deplaseaza spre exterior radial pe trasee rectilinii care se distanteaza unele de altele, pe masura ce creste lungimea lor. Am putea chiar vorbi de un raport direct proportional dintre lungimea traseului parcurs de fiecare particula si cresterea spatiului ce o separa de particulele din jur. Deci, in cazul acestei ipostaze, explozia nu ar fi putut inchega materia si forma sistemele de stele, galaxii… actuale fiindca particulele care se deplaseaza pe trasee rectilinii intr-un spatiu infinit sunt ireversibile. Numai exploziile declansate de pe un corp in rotatie axiala fac posibila deplasarea sfarmaturilor pe trasee curbe care se pot intoarce, pe un plan sau altul, in zona de unde ele au plecat, generand prin coliziuni sistemele de particule si corpuri.
In concluzie, teoria genezei Universului prin explozie este un paradox deoarece se bazeaza pe doua metode contradictorii: deplasarea spre infinit a materiei explodate si unirea (inchegarea) ei intr-un anumit spatiu sub forma de sisteme planetare, stelare, galactice… Acest paradox al apropierii prin indepartare, al inchegarii prin faramitare, ne aminteste de absurdul anonimelor iscalite despre care scria Caragiale.
Nu exista miscare fara obiect miscator
Ultimul paradox este legat de teoria transformarii miscarii in materie. Dupa parerea noastra, pentru a rezolva problema relatiilor dintre masa corpului si miscare, trebuie sa pornim de la postulatul cosmic al inertiei, adica de la adevarul ca toate componentele Universului isi mentin starea de miscare pana intervine un factor schimbator. Deci, daca de-a lungul trecutului infinit n-a fost miscare, nu avea cum sa apara miscarea (energia Universului) acum 15 miliarde de ani la momentul exploziei, fara interventia unui factor determinant. Acest factor determinant lipseste din mecanismul exploziei primordiale.
In consecinta, este eronata teoria Big Bang-ului, care considera ca explozia botului de materie primordiala a fost declansata de particulele lipsite de masa, dar cu potential energetic ridicat. Aceasta ipoteza neconfirmata stiintific, este contrazisa de postulatul materialitatii lumii, care spune ca, intotdeauna cineva, masa cuiva… se misca. Nu exista miscare fara obiect miscator. Mai mult, s-a dovedit ca toate particulele elementare au masa. Chiar si afirmatia „masa fotonului in stare de repaus este zero” (Wikipedia) si-a gasit raspuns prin demonstrarea faptului ca fotonii sunt particule fugitive. Nu au masa in stare de repaus fiindca ei alearga continuu rotindu-se inertial in jurul axei Universului sau inauntrul sistemelor de microparticule in care sunt integrati (…). Deosebit de important pentru infirmarea teoriei Big Bang-ului este ceea ce credem ca va fi esecul experimentului LHC („Acceleratorul de Particule”) operat de CERN langa Geneva. Descoperirea particulei supra-incarcata energetic (generatoare de materie) prin accelerarea si ciocnirea protonilor este contrazisa de legile fizicii potrivit carora, coliziunile genereaza lucrul mecanic (sfarmarea) si nu cresterea vitezei. Cu viteza particulelor existente (respectiv ciocnirea protonilor in accelerator) nu se pot crea viteze superioare, deci nu se pot gasi noi particule cu asemenea proprietati.»
Comentarii