Contele german Ferdinand Graf von Zeppelin (1838-1917) a fost un pionier al aviatie mondiale si numele sau a fost dat faimoaselor dirijabile, utilizate in misiuni civile si militare. Aparatul sau de zbor a participat in Primul Razboi Mondial, dar l-a pierdut o data cu Imperiul German. Apoi si-a dorit o glorie civila si aproape ca a obtinut-o, traversand Atlanticul cu mii de pasageri. Dar „Dezastrul Hindenburg” din 1937 a pus capat definitiv carierei sale.
De la dezamagire la tragedie
Din 1910, dirijabilele au inceput sa fie folosite ca aparate de zbor comerciale si pana in 1914, la izbucnirea razboiului, ele facusera peste 1.500 de zboruri. Inainte de Primul Razboi Mondial, zeppelinele fusesera privite cu mare speranta, caci puteau reprezenta o arma noua impotriva unui inamic care nu avea un asemenea aparat de zbor urias. Numai ca dupa primele „experimentari” in care zeppelinele au fost folosite ca bombardier, generalii germani si-au dat seama ca misiunile de atac pe care le pot executa sunt limitate. Ele erau vulnerabile fata de conditiile meteo (viteza vantului era chiar fatala) si fata de fortele antiaeriene care le puteau distruge foarte usor, la altitudini joase. Daca zburau la altitudini mari, precizia bombardamentelor scadea vertiginos.
Cu toate acestea, Flotila aerului din Germania le-a folosit pentru aruncarea de bombe asupra unor tinte speciale din Europa. Astfel, sunt atacate Antwerp, Ličge, Varsovia si chiar Parisul – cel mai primejdios a fost bombardamentul din 2 septembrie 1914, cand s-au lansat acolo peste 1.800 kg bombe. Ultimele misiuni asupra capitalei franceze s-au desfasurat in ianuarie 1916. Zeppelinul a fost prezent si-n Romania: un camp petrolifer de langa Ploiesti a fost bombardat la 4 septembrie 1916… Paralel cu actiunile militare, in razboi nemtii s-au folosit de dirijabile si pentru zboruri speciale secrete, cum ar fi transportul diplomatilor in diverse tari pentru negocieri.
Tinta principala a Germaniei era pe atunci Regatul Unit. Numai ca actiunile militare asupra bazelor engleze nu au avut efectul dorit, iar artileria antiaeriana a doborat multe aparate. Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, prin restrictiile dure puse nemtilor, acestia nu mai puteau fabrica aparate de razboi. Astfel, firmele de zeppeline au construit aparate mai mici, pentru transport civil. Dar din 1926 a fost permisa construirea unui aparat special numit „Graf Zeppelin” (in onoarea inventatorului, care murise inainte de terminarea razboiului). Variantele acestuia puteau avea peste 236 metri lungime, cinci motoare Maybach pentru o viteza maxima de 128 kilometri pe ora. Un astfel de aparat a inconjurat Pamantul in 1929, in 21 de zile. Dar la 6 mai 1937, cariera zeppelinelor a luat sfarsit. Aparatul numit „LZ 129 Hindenburg” (in onoarea fostului presedinte al Germaniei), dupa un an de zboruri, s-a prabusit in New Jersey, SUA, 36 de persoane murind in catastrofa. Desi ancheta oficiala nu a gasit urme de sabotaj, s-a zvonit ca era mana lui Hitler, cu interese comerciale obscure.
In era moderna
O firma constructoare de aparate de zbor, urmasa firmelor Zeppelin care au functionat la inceputul secolului XX, a realizat in anii 1990 „NT Zeppelin” (New Technology). Se faceau zboruri de pasageri in California, dar activitatea a incetat din lipsa de sponsori.
PAUL IOAN
Comentarii