Maresal al Iugoslaviei si „arhitect al celei de-a Doua Iugoslavii”, Josip Broz Tito s-a nascut la 7 mai 1892 la Kumrovec, in nordul Croatiei. A fost al saptelea copil al lui Franjo si Mariei Broz. A lucrat ca ucenic de mecanic si, cu ocazia zilei de 1 mai 1910, auzind de miscarea muncitoreasca, a intrat in Partidul Social-Democratic din Croatia. A lucrat in mai multe fabrici (printre care si „Daimler”) si in 1913 s-a inrolat in Armata austro-ungara. S-a remarcat pentru bravura in Primul Razboi Mondial (a luptat contra Rusiei), iar in luptele din Bucovina a fost ranit si luat prizonier. A fost arestat in 1917, dar a reusit sa evadeze sarind din tren.
Ulterior, s-a inscris in Partidul Comunist din Iugoslavia. Cand a intrat in ilegalitate, comunistul Tito a fost din nou arestat. In 1937 este numit secretar general al P.C. Iugoslav. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, el ajunge comandant-sef al fortelor nationale de eliberare. La 12 septembrie 1944, Tito este recunoscut de catre aliati drept prim-ministru al Iugoslaviei. In noiembrie 1945, comunistii castiga alegerile. Tito este confirmat prim-ministru si tara se numeste Republica Federala Populara Iugoslavia. Parlamentul nu il mai recunoaste pe regele Peter al II-lea.
Se declanseaza o criza politica intre URSS si Iugoslavia, cu atacuri verbale ale lui Stalin contra lui Tito. Se produce ruperea relatiilor dintre cele doua tari. Iugoslavia devine membra a tarilor nealiniate, miscare fondata de Tito impreuna cu Gamal Abder Nasser. Iugoslavia duce o politica liberala a fortei de munca, cetatenii tarii putand lucra oriunde in lume. Reformele lui Tito sunt apreciate de SUA si chiar de Vatican.
Din 1963, tara se va numi Republica Federativa Socialista Iugoslavia. Din 1967, granitele Iugoslaviei sunt libere pentru straini. Incep problemele medicale din 1979 si se ajunge la amputarea unui picior. Moare la 4 mai 1980, la 87 de ani. A avut cele mai impresionante funeralii de stat. Dintre cele trei neveste, cea mai cunoscuta a fost Iovanka Broz.
PAUL IOAN
Comentarii