Unul dintre marii generali americani care au avut un rol major în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost George Marshall, nascut la 31 decembrie 1880 în Uniontown, Pennsylvania. Venit pe lume într-o familie din „clasa mijlocie”, George absolva Institutul militar din Virginia, în 1901. A fost locotenent în timpul razboiului dintre Phlipine si SUA.
În perioada de dupa intrarea SUA în Primul Razboi Mondial a activat la o divizie de infanterie, ca preparator al trupelor si organizator al atacurilor. A contribuit din plin la înfrângerea armatei germane în cadrul ofensivei Meuse-Argonne, una dintre cele mai dificile operatiuni de pe frontul de Vest. A lucrat în preajma generalului John J. Pershing, care a devenit mentorul sau.
În 1939, George Marshall devine general si sef de stat major, nominalizat de presedintele Roosevelt. Gratie experientei sale din Primul Razboi Mondial, Marshall a reusit sa puna la punct o armata americana slab echipata si având initial numai 189.000 de oameni. Despre abilitatile sale exceptionale ca organizator si strateg au vorbit, printre altii, Dwight Eisenhower si George S.Patton. A avut o contributie esentiala în victoriile aliatilor în Europa si în teatrul de razboi din Pacific. În 1945, presedintele Truman îl trimite în China sa negocieze conflictul dintre Chiang Kai-Shek si comunistul Mao Tze-Dung. Tentativele lui esueaza si dupa razboiul civil, comunistii preiau puterea, în 1949.
În 1947 devine secretar de stat al SUA, ulterior promovând celebrul „Plan Marshall”. Conform acestuia, Europa occidentala (în primul rând) trebuia sa-si refaca economia distrusa de razboi. Marshall spunea ca „într-o tara saraca vin comunistii la putere”. URSS a interzis „satelitilor” sai sa participe. Aceasta decizie a adâncit disputele din deja declansatul Razboi Rece. În 1953, George Marshall este recompensat cu Premiul Nobel pentru pace. Dar el s-a opus înfiintarii statului Israel, afirmând ca în Orientul Mijlociu se va declansa un razboi. Marshall a murit la 78 de ani, în 1959.
PAUL IOAN
Comentarii