In Antichitate, in epoca clasica, grecii acordau o importanta deosebita sanatatii si intretinerii cosmetice a corpului, agreate de zeita Hygeea – de la care deriva cuvântul „igiena”. Nu insa si vestimentatiei, care era simpla. In acest sens stau marturie nenumarate imagini pictate pe obiecte din ceramica, lemn sau metal.
Bijuteriile
Cei mai instariti greci purtau podoabe din aur si argint, iar cei de conditie medie se multumeau cu cele din bronz si fier. Femeile se impodobeau cu bratari, inele, cercei, coliere, ace de par. Barbatii se limitau la inele si bratari. Bijuteriile, lucrate cu un simt artistic remarcabil, erau agrementate cu diverse modele si reprezentari de figuri umane, de animale si scene mitologice. Bijuteriile, produsele cosmetice, oglinzile din cupru, depilatoarele etc. erau pastrate in vase rotunde din lemn de esenta rara sau din alabastru, pictate. Maestrii penelului ilustrau, in special, scene de interior din viata cotidiana.
Efluvii divine
Parfumurile erau esentiale pentru ambele sexe. In fiecare cetate existau laboratoare in care parfumierii, care se aflau mereu in competitie, experimentau diverse esente pentru a obtine cele mai atragatoare mirosuri. Productia locala era bazata pe trandafiri, lavanda, salvie, crini sau… marar. Importau parfumuri din Egipt sau Libia, pe baza de mosc, mirt, sofran, rodul-pamântului si de arbusti aromati de origine asiatica. Parfumierii de renume isi puneau semnatura pe flacoane dupa exemplul oferit de Megalles din Sicilia, creatorul celebrului parfum Megalleion.
Vestimentatia
Vesmintele femeilor erau asemanatoare cu cele ale barbatilor. Purtau tunica lunga pâna la glezne, cu falduri, confectionata dintr-o singura bucata de pânza de in sau, mai larga, de lâna, strânsa pe talie cu un cordon si cu brose, iar sub talie, prin cusaturi. Barbatii isi lasau descoperita o parte din bust. Se acopereau, când se lasa frigul, cu o manta din lâna. In timpul verii purtau palarii din paie, pe vreme rece, din lâna si piele, iar in timpul iernii, din blana de animale, in special de vulpe. Femeile, a caror prezenta in societate trebuia sa fie „discreta”, nu aveau voie sa isi expuna capul descoperit. Recurgeau la un voal, de obicei din acelasi material cu tunica.
Incaltamintea
In cea mai mare parte din timp grecii purtau diverse modele de sandale din piele, simple, dar elegante si deosebit de rezistente, confectionate dupa masura fiecaruia. In interioare, pe terase si in gradini, umblau desculti.
Coafura
Femeile purtau parul lung, impletit si strâns in coc. In unele cetati si barbatii, in special tinerii, purtau parul lung, considerat un simbol al libertatii. In altele, se purta parul scurt. Cetatenii de vaza isi acopereau uneori capul cu mese sau cu peruci buclate, esentiale pentru cei atinsi de calvitie. Era de altfel si un mod de a se diferentia de sclavi, care erau rasi in cap.
Igiena
Vechii greci aveau un adevarat cult pentru un corp curat, binemirositor. Se imbaiau frecvent si isi ungeau pielea cu ulei de masline. In mod bizar, inexplicabil, ignorau sapunul, folosind un amestec de argila, soda si nitrat de potasiu sau o lesie obtinuta din cenusa din lemn de maslin si var. Pentru a inlatura efectele astringente isi ungeau pielea de câteva ori cu ulei. Inainte de a se imbaia dupa exercitiile fizice sau luptele corp la corp, sportivii isi curatau pielea de nisip, ulei si sudoare cu o lama din metal curbata.
DORIN MARAN
Comentarii